Comisarul şef al Gărzii de Mediu, Cristian Niculae, a declarat, pentru Timp Online, că majoritatea primăriile traversate de cursuri de apă au răspuns solicitării de a curăţa albiile de gunoaie, iar cele care au făcut contracte cu Penitenciarul Bistriţa au obţinut cele mai bune rezultate.
„Am făcut controale la toate cele 62 de primării şi am dat termene ca până la 15 mai 2015 să fie gata curăţenia. Peste 60% din unităţile administrativ teritoriale verificate au răspuns la solicitările noastre şi au început să salubrizeze localităţile, cursurile de apă, căile de comunicaţii. Încă sunt primării care nu au făcut nimic în acest sens. Noi aşteptăm ziua de 15 mai şi vom trece la verificarea măsurilor date şi, acolo unde nu s-a acţionat deloc, vom da sancţiuni fiindcă nu se poate să continuăm tot aşa, nepăsători la problemele de mediu”, a spus Cristian Niculae.
Unii primari care nu au mişcat un deget au spus că, deşi au făcut curăţenie, în scurt timp au apărut alte depozitări neconforme şi ilegale de deşeuri, iar alţii au motivat că nu au resurse bugetare pentru salubrizare.
„Cel mai bine s-a făcut curăţenie acolo unde s-a făcut contract cu Penitenciarul Bistriţa. Acolo, într-adevăr, s-a făcut salubrizare ca la carte, râurile arată foarte bine, cum ar fi de exemplu râul Sălăuţa. Nu e obligaţia primarilor să facă astfel de contracte, noi nici într-un caz nu le putem impune aşa ceva, dar acolo unde s-a lucrat cu deţinuţi, lucrurile arată foarte bine. Sunt foarte bune şi salubrizările cu voluntari, cu copii şi cu tineri poţi face curăţenie într-o zonă mai mare sau mai mică, dar nu pe toată raza teritorială a comunei, nu poţi strânge toate deşeurile. Deţinuţii au tot felul de unelte cu care trag deşeurile din apă – zone în care nu poţi intra – şi din cauza aceasta am recomandat soluţia aceasta”, a adăugat comisarul şef al Gărzii de Mediu.
În ce priveşte râul Sălăuţa, el a spus că Primăria Salva mai are ceva de lucru săptămâna aceasta după care râul, începând de la izvoare şi până la vărsarea în Someş, la Salva, e curat.
„Pe Bistriţa Ardeleană, în afară de o depozitare ilegală între colonia Colibiţa şi Bistriţa Bârgăului – şi mă refer la zona aceea în care aruncă gunoiul proprietarii de vile unde există o problemă cu lipsa containerelor – însă am discutat şi cu primarul de la Bistriţa Bârgăului Vasile Laba şi cu reprezentanţii Vitalia ca săptămâna aceasta să găsească o soluţie, lucrurile arată bine spre foarte bine. La Tiha Bârgăului şi la Prundu Bârgăului, iar stau lucrurile bine. Probleme mari sunt la Josenii Bârgăului. La Livezile a început curăţenia. Am fost aseară (miercuri -n.r.) şi m-am uitat la râu în zona podului spre Cuşma. E curat, ceea ce mă bucură. Din păcate, din cauza celor din amonte şi Primăria Bistriţa are probleme. În municipiu, a fost ecologizată toată albia râului, dar când se uzinează apa, vin deşeurile şi rămân pe buza râului, mă refer la deşeurile de la Joseni şi Livezile”, a adăugat el.
Cea mai mare problemă din judeţ în privinţa salubrizării este pe Someşul Mare. „Săptămâna trecută am fost eu şi doi colegi comisari să vedem cum stau lucrurile şi am constatat că la Şanţ nu s-a făcut nimic. La Maieru, în proporţie de 80% lucrurile stau bine şi l-am felicitat pe primar şi pe viceprimar. La Sîngeorz-Băi nu s-a mişcat aproape nimic, la Feldru s-a ecologizat pe raza localităţilor Feldru şi Nepos, dar, între localităţi, deşi e raza lor teritorială, nu au făcut nimic. La Rebrişoara, nu s-a făcut nimic. Asta am constatat pe Someşul Superior. Nu am apucat să verificăm încă şi cealaltă parte a râului”, a adăugat comisarul şef.
Probleme mai sunt şi pe râul Şieu unde s-a intervenit, dar nu peste tot, situaţie care duce la noi poluări ale albiei de fiecare dată când debitele cresc: „Degeaba facem curăţenie într-o parte. Tot râul trebuie să fie curat”, a spus el.
După data de 15 mai, Comisiariatul Judeţean al Gărzii de Mediu va relua controalele în teritoriu.
„Acolo unde am constat că s-a făcut ceva, dar nu tot ce trebuia, vom da termene şi nu amenzi, dar vom fi obligaţi să dăm şi amenzi dacă nu s-a făcut nimic. Sancţiunile sunt între 5000 şi 15.000 de lei în funcţie de fiecare situaţie. Vom evalua la faţa locului lucrurile. E foarte uşor să dăm vina pe primar, dar e vorba de hotărârea Consiliului Local de alocare de fonduri pentru salubrizare. Până la urmă nu primarii şi consilierii au aruncat acele deşeuri pe marginea râului. Toată comunitatea trebuie să plătească. E părerea mea sinceră, nu primarul”, a spus Cristian Niculae.
În cele patru luni de când se află în fruntea Comisariatului Judeţean de Mediu, Cristian Niculae a aplicat 26 de sancţiuni contravenţionale în valoare de peste 155.000 de lei, în timp ce predecesorul său, Maxim Pop, care într-un an întreg a dat doar 46 de amenzi.
Cristiana Sabău
Felicitari D-le Comisar sef CRISTIAN NICOLAE, cel care isi face bine treaba intr-o institutie f. importanta pt. MEDIU. La Sangeorz Bai, acel primar nepasator trebuie totusi scuturat. Felicitari Parinte VASILE RUS, pt. felul in care ati organizat toate actiunile cunoscute de la NEPOS. Sunteti un viu exemplu ca BOR poate sa se si modernizeze si sa adopte noi reguli bune, privind comunitatea. Maine 8 MAI voi fi prezent cu cativa colegi la indemnul Prefectului, la marea actiune de strangere a gunoaielor.
Poza spune totul mai lipseste Raducu in mijlocul vostru si am putea crede ca este un album de familie ,in rest toate bune Cristi este capabil si bine intentionat dar ar fi bine ca taticul lui sa mai beneficieze si de pensie.
Bună ziua. Stimată redacţie, cu respectul cuvenit, se impune o corectură în textul dumneavoastră. „Cursurile de apă din judeţ au scăpat de gunoaie în proporţie de 60%”.
Din evidenţele noastre (KILOMETRUL ALBASTRU) bazate pe date colectate în ultimi 4 ani (la care se adaugă şi primele luni din 2015) şi pe gestionarea aplicaţiei TrashOut, cantitatea deşeurilor depozitate ilegal în areale naturale (cu predilecţie cursuri de apă) precum şi numărul depozitelor/mormanelor de gunoi nou apărute este în permanentă creştere. Au fost identificate în ultimele şase luni peste 1200 de depozite/mormane de gunoi (www.trashout.me) rezultat care extins la nivelul judeţului înseamnă peste 5000 de astfel de depozite neconforme şi ilegale. Media unui astfel de depozit/morman este de peste 1000 kg şi astfel obţinem peste 5000 de tone la sol, la care se adaugă gunoiul care migrează pe cursurile de apă, alte probabil 2-3000 de tone.
Cantitatea de gunoi impresionantă însă nu se află aici, ci în albiile cursurilor de apă, cantitate pentru care, apreciam acum doi ani, avem nevoie de 147 de ani să o îndepărtăm (în condiţiile în care am avea la dispoziţie resurse materiale, de timp şi umane nelimitate şi am porni de la punctul zero, respectiv fenomenul de depozitare a gunoaielor în mediul natural nu ar mai exista). Momentan ne este foarte greu să apreciem această cantitate de gunoi.
În concluzie, deşi lucrurile sunt mult mai complicate, trebuie să stabilim la ce ne raportăm. Dacă ne raportăm la anul 2014, cantitatea de deşeuri din mediul natural nu a fost redusă în urma activităţilor de igienizare derulate ci rămâne peste nivelul acestui an. Fenomenul scapă de sub control şi datorită modului ineficient şi superficial în care este tratat de către cei abilitaţi. Evident, nu este suficient ca doar Garda de Mediu Bistriţa-Năsăud să abordeze serios această problemă cu efecte atât de negative asupra comunităţilor bistriţene.
Pe termen lung , este foarte important sa se implice scoala in aceasta educatie pt protectia si respectarea mediului. Orele de dirigentie ar trebui sa aiba aceasta tematica , de mai multe ori pe an. Scolile sa organizeze actiuni de salubrizare , pt ca doar asa copiii, viitori adulti , vor intelege cat de important este sa previi si cat de costisitor si neplacut este sa repari ! Si sa inceapa chiar din ograda proprie !