Medic infecţionist: Mişcarea antivaccinare are aceleaşi argumente ca şi în secolul al XIX-lea

„Cea mai eficientă profilaxie antigripală este dată de vaccin. Se poate face şi chimioprofilaxie, administrare de antiviral, dar cea mai eficientă este prin vaccin”, a spus dr. Andreea Cioară de la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Cluj-Napoca.

Potrivit medicului, primul vaccin antigripal a fost produs în 1938 şi a fost utilizat pentru vaccinarea trupelor care luptau în al Doilea Război Mondial.

„Întrucât în anii 40-60, vaccinurile nu erau aşa de purificate, reacţiile adverse erau mai de frecvente dând un tablou clinic similar cu gripa de unde a rămas impresia că, dacă ne vaccinăm antigripal, vom face gripă. În 1979, în SUA s-a simulat o pandemie de gripă porcină, ca urmare un sfert din populaţie a fost vaccinată. (…) În perioada cu gripă porcină a fost necesară producerea unui vaccin mai repede 6 luni, iar din 2013 s-a produs vaccinul într-un timp mai scurt. Iniţial exista vaccinul trivalent care conţinea două tulpini din A şi una din B, iar din 2013 există vaccinul tetravalent inactivat care conţine două tulpini de A şi două B. Administrarea se poate face intramuscular, interdermic şi intranazal. Vaccinul inhalator este viu atenuat şi nu inactivat. Administrarea intradermică se poate face între 18 şi 64 de ani, iar cea intranazală între 2 şi 49 de ani”, a spus dr. Cioară.

Medicul a spus că este indicat să se administreze vaccinul antigripal încă de la şase luni şi este indicat în special pacienţilor cu boli cronice, gravidelor sau celor care sunt în preajma unor persoane cu risc crescut în a dezvolta boala.

„Vaccinul antigripal este contraindicat sau nerecomandat la pacienţii cu alergie cunoscută severă la ou în cazul vaccinurilor produse pe cultură de ou cu toate că, în aceste vaccinuri, cantitatea de proteină este extrem de mică, dar şi pacienţilor cu antecedente de Sindrom Guillain Barre, acestea două fiind contraindicaţii absolute, celelalte fiind relative, respectiv boala febrilă sau o altă boală infecţioasă. Forma vie atenuată, cel inhalator, nu se recomandă la gravide, la imunodeprimaţi, la copii cu astm sau la adolescenţii trataţi cu aspirină, la cei care, în următoarele 7 zile de la administrare vin în contanct cu persoanele imunodeprimate deoarece aceştia elimină virusul pe cale respiratorie şi la cei care au luat medicamente antivirale gripale în ultimele 48 de ore”, a spus ea.

Medicul a explicat că, în fiecare an e nevoie de un nou vaccin antigripal întrucât virusul gripal are barieră genetică joasă, producând mutaţii care duc la variante înrudite şi la variante noi.

„Letalitatea în gripă este extrem de mare. Contrar suprinderii din media, de gripă se moare. Noi, cei care lucrăm în domeniu, infecţioniştii, vă putem spune că de gripă se moare în fiecare an”, a spus dr. Cioară.

Întrebată cum prevăd infecţioniştii ce tip de virus gripal va veni în toamna care urmează întrucât vaccinul se face prin mai-iunie, dr. Cioară a răspuns: „În principiu nu avem siguranţa a ceea ce va urma, dar există cam aceleaşi tulpini care circulă şi se presupune cum se vor putea combina. Bineînţeles că problema e dată apare o tulpină cu totul nouă şi atunci noi nu avem în vaccinul tetravalent nicio tulpină din cea nou apărută”.

Medicul a explicat că mişcarea antivaccinare a început cu mai bine de 150 de ani în urmă şi continuă şi în zilele noastre în mare cu aceleaşi argumente.

„Este un fenomen el clasei de mijloc, îmbrăcând aceleaşi argumente ca şi în secolul XIX. Iată care sunt cele cinci argumente împotriva vaccinării: 1) vaccinurile produc autism, 2) vaccinurile conţin substanţe toxice 3) copiii nevaccinaţi sunt mai ne-sănătoşi decât cei vaccinaţi, 4) sunt ţări care au crescut vârsta de vaccinare la 2 ani (Japonia) şi 5 ani (Australia) 5) exită vaccinuri nesigure”, a explicat ea.

În ce priveşte temerea că există o legătură între vaccinare şi autism, medicul a spus: „S-au făcut unele studii şi s-a demonstrat că 67% din mamele copiilor cu autism şi 50% din mamele copiilor sănătoşi nu au fost vaccinate antigripal în timpul sarcinii. Datele au evidenţiat că incidenţa autismului a fost mai mare la mamele care au fost diagnosticate cu gripă în timpul sarcinii şi au sindrom febril şi cu atât mai mare la mamele care au avut febră în timpul sarcinii şi nu şi-au administrat tratament potrivit sarcinii”, a spus medicul.

Dr. Andreea Cioară a spus că, în ultimii 20 de ani, prevalenţa autismului a crescut de patru ori. „Ar trebui luaţi în discuţie factorii genetici şi probabil alţi factori de mediu”, a spus ea.

Prelegerea a fost prezentată la Seminarul Internaţional de Medicină şi Teologie – ediţia a XIV-a, care are ca temă principală ”Valorile creştine ale educaţiei pentru sănătate”.

El este organizat de Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa, Arhiepiscopia Ortodoxă a Vadului, Feleacului şi Clujului în parteneriat cu Asociaţia Medicală Română – Filiala Bistriţa-Năsăud, Facultatea de Teologie Ortodoxă a UBB Cluj-Napoca, Societatea Română de Pediatrie şi Societatea Română de Bioetică.

Cristiana Sabău