Poveşti de dragoste spuse de ”Pianul călător”. Horia Mihail a încheiat turneul la Bistriţa

Pianistul Horia Mihail a încheiat miercuri seara, la Bistriţa, în faţa unui public select, a cincea ediţie a turneului „Pianul călător”, proiect iniţiat de Radio România.

„Am avut 24 de concerte şi recitaluri care au adunat un public numeros şi entuziast, lucru care nu poate decât să mă bucure. Iată că a cincea ediţie a acestui turneu a confirmat faptul că el a devenit un brand. Sunt foarte bucuros că publicul din oraşele noi pe care le-am vizitat, adică Luduşul din Mureş şi Baia de Arieş din Alba a fost extrem de entuziast şi bucuros să mă primească. Aici, la Bistriţa am mai cântat. Sinagoga Bistriţa e un loc interesant în care mă bucur să fiu de fiecare dată. Publicul bistriţean e restrâns dintr-un anumit punct de vedere, dar unul care apreciază muzica de calitate şi trebuie să remarc faptul că domnul Gavril Ţărmure face un lucru extraordinar pentru comunitate. Am văzut că, în ultimele zile, au fost numeroase evenimente şi se vor întâmpla în continuare. Asta nu poate să facă decât să-mi confirme că omul sfinţeşte locul”, a spus Horia Mihail pentru Timp Online.

La Bistriţa, pianistul a interpretat „în cel mai profund şi incontestabil romantism”, piese de Brahms, Liszt, Schumann şi Rachmaninov, adevărate poveşti de dragoste care au încântat publicul.

Recitalul a cuprins cele şase Klavierstücke op. 118, unele dintre cele mai iubite piese pentru pian solo scrise de Johannes Brahms şi dedicate Clarei Schumann, o ultimă partitură publicată în timpul vieţii muzicianului, Apres une lecture de Dante, de Franz Liszt, recitalul Carnaval Op. 9 ‘Scenes mignonnes sur quatre notes’ de Robert Schumann  dedicat primei sale iubiri şi logodnice, Ernestine von Fric

Proiectul „Pianul călător” a început în 2011. Concret, un pian de concert pus la dispoziţie de Radio România este plimbat dintr-un oras în altul şi lăsat pe rând la Mediaş, Sânnicolau Mare, Tulcea, Roman şi, anul acesta, la Deva.

În tot acest turneu, Horia Mihail a încercat să demonstreze că romantismul poate avea nuanţe foarte diferite şi poate însemna pentru fiecare dintre noi cu totul altceva, lucru pe care l-a reuşit pe deplin.