Mihai Bumbu, din administraţie, la afaceri cu ciuperci şi afine

Pădurile noastre sunt pline cu hribi şi gălbiori, căutaţi în special de italieni care oferă bani frumoşi pe ingredientele care dau o aromă specială pizzei, mâncarea lor tradiţională. De colectarea lor se ocupă şi firma fostului vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Mihai Bumbu (PNL) pe care l-am întrebat de ce a optat pentru acest business.

După ce v-aţi încheiat mandatul de vicepreședinte al Consiliului Judeţean v-aţi apucat de business?

Şi înainte să fiu vicepreşedinte am avut un business, iar după ce am încheiat cu administraţia, m-am reprofilat pe un alt tip de business pe care l-am considerat de viitor în zona noastră, respectiv am făcut un depozit care să fie unul de legume-fructe în timpul sezonului rece, iar vara centru de colectare a fructelor de pădure şi a ciupercilor din flora spontană. Pentru a realiza o activitate de genul acesta a fost nevoie să investesc nişte bani într-un spaţiu frigorific unde să pot coborî temperaturile sub 50 de grade Celsius, să am posibilităţi de uscare a unei părţi din ce achiziţionezi şi câteva mijloace de transport din care măcar jumătate să fie cu refrigerare.

Investiţia dumneavoastră la cât s-a ridicat?

Tot ce există astăzi şi a fost luat undeva în anul 2013 se ridică la peste 120.000 de euro. Din păcate, nu s-a amortizat întreaga investiţie din cauza faptului că nu am putut duce activitatea până unde am vrut.

De ce v-aţi orientat spre ciuperci şi fructe de pădure?

Există piaţă pentru ciuperci – pentru hribi şi gălbiori în special, iar din zona fructelor de pădure, afinele sunt cele mai căutate. Sunt nişte firme în general din Italia care activează în România care au posibilităţi financiare foarte mari. Ele sunt cantonate în zona Bihorului, dar au puncte de lucru cam peste tot prin ţară, din Gorj până în Suceava. În Bistriţa au încercat şi cu mine, şi cu alţii. Eu nu am fost foarte receptiv la propunerile lor de a colabora şi am preferat să caut singur. Eu colectez ciuperci, şi fructe şi pădure pe care, fie le valorific proaspete, fie le conserv prin congelare sau uscare şi le revând în momentul în care nu mai sunt pe piaţă.

Dumneavoastră de unde cumpăraţi ciuperci şi la ce preţ?

Nu am început încă. Abia de două săptămâni s-a început undeva în zona Neagra Şarului şi se achiziţionează la 35-36 de lei kilogramul de hribi. Sunt firmele din Italia care iau la banii aceştia. Preţul nu se stabilizează. În Europa e în fiecare zi alt preţ la hribi, la legume-fructe, la toate acestea. E ca la bursă. Din judeţul nostru se adună foarte multe ciuperci, cum ar fi din bazinul superior al Bistriţei Ardelene, în zona de la Cârlibaba în sus înspre Pasul Prislop care e una dintre cele mai bune din ţară în privinţa ciupercilor. În zona Cârlibaba există firme care au făcut contracte cu primăriile care au păduri şi, contra unor sume pe care le stabilesc cu primăriile, au acces în păduri pentru recoltarea ciupercilor din flora spontană. Sunt foarte mulţi culegători care stau pe toată perioada verii şi vând la cine oferă preţul cel mai bun. Unii oameni pot culege şi o sută de kilograme într-o zi. De acolo sunt duse în depozite, urmează o sortare. De aici fie le dau altor firme care le duc în exterior, fie le vând direct firmele respective la export. E cea mai bună variantă fiindcă sunt câştigurile cele mai mari dacă nu dai peste mai mulţi intermediari.

Anul acesta pare a fi unul bun pentru ciuperci.

Se pare că da, au fost precipitaţii în prima fază foarte multe şi multă zăpadă în bazinul Bistriţei şi în zona Munţilor Rodnei, dar şi la Şanţ, Rotunda, Suhard. A început căldura şi se prognozează o recoltă bună la hribi şi la gălbiori. Hribii sunt cele mai căutate ciuperci din flora spontană pe plan european şi mondial, iar gălbiorii, la fel. Mai sunt şi alte specii, dar acestea sunt reginele. Cred că tradiţia italiană îşi spune cuvântul. Italienii sunt consumatori mari, dar şi procesatori. De la ei pleacă ciupercile spre SUA şi Japonia în diferite forme de conservare. Ei au trasat liniile acestea, dar într-adevăr hribii sunt foarte buni.

Într-un an bun, cam ce cantitate reuşiţi să colectaţi şi unde o vindeţi?

Dacă anul acesta e unul bun, putem achiziţiona undeva la 40-50 tone de hribi şi cam tot atâtea de afine. Am făcut contracte cu firme din Italia. Afacerea ar fi profitabilă dacă nu am merge prin intermediari şi am vinde direct afară, dar e destul de greu.

Credeţi că în judeţul nostru sunt explotate eficient bogăţiile pădurii?

La nivel de judeţ, nu le explotăm suficient fiindcă, în judeţul nostru, nu ştiu să existe, în afară de Direcţia Silvică şi de noi, firme care să se ocupe cu colectarea de ciuperci din flora spontană. La Suceava şi Bihor sunt foarte multe firme. Chiar cunosc foarte multe companii. La noi în judeţ mai e o firmă care colectează la Năsăud, dar nu cred că e înmatriculată în judeţ, e străină. Nu cred că avem o politică clară din acest punct de vedere. Eu am încercat să mai colectez şi alte tipuri de fructe de pădure în afară de ciperci şi afine, dar nu am avut cui le vinde, aşa că am renunţat. Am avut şi un proiect legat de colectarea de plante medicinale, dar nici pentru ele nu am avut cerere.

Se apropie 2016, aveţi vreun proiect politic sau rămâneţi să vă ocupaţi de business?

Nu am planuri foarte mari în politică. Aş vrea să îmi dezvolt mai bine firma cu tot ceea ce înseamnă eco, bio, fructe de pădure, plante medicinale. Nu ştiu dacă voi mai candida. Mi-a ajuns perioada aceea în care am fost implidcat direct în administraţie. Nu sunt mulţumit de cât s-a făcut. Asta e clar. Probabil că nu s-a putut face mai mult. Rămâne să iau o decizie, dar cel mai mult vreau să mă ocup de afacerea mea.