”Bistrița, povestea noastră”. Mesajele oficialităților

La festivitatea de deschidere a ”Târgului Mare al Bistriței”, pe lângă primarul Ovidiu Crețu, au vorbit copreședintele PNL BN, deputatul Ioan Oltean, în numele parlamentarilor jduețului, prefectul Ioan Țintean, președintele Consiliului Județean, Radu Moldovan, președintele de ședință al Consiliului Local, Constantin Rus, reprezentanta bursierilor Nosa, Alexandra Turcu, cetățeanul de onoare Andrei Marga și viceprimarul orașului Rehovot din Israel, Yaniv Markovitz.

”Zilele Bistriței se desfășoară sub denumirea comercială ”Târgul Mare al Bistriței” și sub sloganul ”Bistrița te iubește”. Este cel de-al treilea an când organizăm sărbătoarea orașului în luna august, după acel experiment fericit din 2013, când am aniversat și 450 de ani de la sfințirea Bisericii Evanghelice în forma în care o vedem astăzi. Am constatat că această perioadă este mai bună față de căldurile foarte mari din iulie. ”Târgul Mare al Bistriței”, început în 1353, a fost un element extrem de important în devenirea urbană și europeană a Bistriței medievale, iar urmările le putem vedea până și astăzi. Sărbătorim sub sloganul ”Bistrița te iubește”, după ce anul trecut spuneam ”Iubim Bistrița”. Spunem ”Bistrița te iubește” fiindcă orașul își arată recunoștința față de cetățenii lui, față de partenerii lui, față de vizitatori. Bistrița a devenit un oraș prietenos, primitor, bucuros de oaspeți, dar mai ales bucuros de cetățenii care îl populează, bistrițeni urmași ai unei civilizații înfloritoare în perioada medievală, bistrițeni care să străduiesc să îl facă din nou ceea ce a fost și poate și mai mult decât atât. Bun venit la ”Târgul Mare al Bistriței”, bine ați venit în Bistrița care vă iubește. Sunteți într-un oraș care vă iubește” – Ovidiu Crețu

”Bistrița nu este un oraș oarecare, oamenii de aici nu sunt oarecare. Omagiem acest oraș care ne iubește pe toți, așa cum noi cu toții îl iubim. Acest oraș s-a impus prin oamenii lui, prin ceea ce s-a creat. Simboluri incontestabile dăinuie de sute de ani, ducând faima orașului. Cine n-a auzit de Biserica Evanghelică, de Complexul Sugălete. În lume se vorbește de Bistrița, de oamenii locului. Când spui Teraplast, RAAL, Rombat, Leoni spui Bistrița. Faima acestui oraș o duc oamenii care s-au năcut aici. Când spui Gabriela Szabo, Anita Hartig, Ștefan Pop spui Bistrița și, mai nou, cândf spui Rareș Buhai spui Bistrița. Aici te simți acasă. Un prieten bistrițean care de zeci de ani trăiește în altă parte mi-a spus că nicăieri în lume nu se simte ca la Bistrița. Aici, românii, maghiarii, sașii, romii sunt un exemplu de conviețuire. Nu pot decât să mă bucur că sunt locuitor al Bistriței. Bistrițenii sunt oameni cu căldură sufletească nemăsurată, aproape la fel ca și căldura zilelor trecute, 40 de grade. Bistrița te iubește, Bistrița te iubim! La mulți ani tuturor!” – Ioan Oltean

”Sărbătoarea oraşului reprezintă un eveniment care, în ciuda dezbaterilor pro sau contra, are un merit incontestabil: acela de a uni. De la an la an, această sărbătoare, devenită deja tradiţie, a dobândit amploare, ceea ce demonstrează că Bistriţa stârneşte interes. Ea adună bistriţenii acasă, împreună cu invitaţii lor speciali, dezvoltându-se parteneriate în urma cărora municipiul se menţine bine ancorat în mediul internaţional. Cetatea noastră şi-a deschis porţile cu mult timp în urmă. A înţeles că aparţine Europei, ca spaţiu multicultural, în care respectul faţă de istorie, concitadini şi diversitate creează o atmosferă prietenoasă, aşa cum găsim astăzi, aici. Avem la îndemână în aceste zile o minunată ocazie de a rememora amintiri, de a străbate cărări bătătorite şi de a desluşi noi perspective. De peste 750 de ani, Bistriţa îşi împleteşte povestea. O poveste aparte, încărcată de istorie, cu urme adânci şi parfum transilvănean. O poveste plină de izvoare ce încă aşteaptă să dezvăluie misterele cetăţii. Dar, mai presus de toate, Bistrița este povestea noastră… Să ne iubim oraşul, să-l respectăm, să contribuim fiecare în parte, la păstrarea identităţii sale culturale şi spirituale! La mulţi ani, Bistriţa! La mulţi ani, dragi bistriţeni!” – Ioan Țintean

”Lumea se schimbă în jurul nostru cu un ritm amețitor. Că se schimbă în bine sau nu, fiecare om se poate pronunța după cum crede. Cu toate acestea, odată cu trecerea timpului se construiesc repere și lucruri de necontestat. Unul dintre ele este turnul Bisericii Evanghelice, un simbol care odată cu trecerea timpului devine din ce în ce mai valoros. Transformarea prin care a trecut Bistrița în ultimii ani a reușit să pună în valoare frumosul și unicul orașului nostru. Mă simt mândru de fiecare dată când oameni din alte județe sau chiar din țara noastră ne laudă orașul. Nu e perfect, mai sunt multe lucruri de făcut, dar e unul dintre orașele cu cel mai ridicat nivel de trai și cea mai mică rată a șomajului. E un oraș în care numai cine nu vrea nu are un loc de muncă. Avem un oraș liniștit și frumos, în care nu ți-e frică să mergi singur pe stradă la orice oră din zi și din noapte. Îl felicit pe colegul meu Ovidiu Crețu și întreaga echipă administrativă pentru munca care o depun zi de zi, ca orașul nostru să se dezvolte. Le urez succes tinerilor care sunt viitorul acestui oraș și îi invit pe studenții care azi sunt plecați la studii în țară sau în străinătate să vină acasă și să construiască alături de noi un oraș în care își doresc să trăiască. Mi-e drag să trăiesc în Bistrița, pentru că aici m-am născut și aici am trăit cele mai frumoase clipe din viața mea. Iubesc Bistrița și sunt convins că și ea mă iubește pe mine. La mulți ani, Bistrița!” – Radu Moldovan

”Împrejurarea că autoritățile locale din Bistrița au luat decizia de a reinstitui Târgul Mare al Bistriței nu este deloc un moment oarecare și nu mai este doar un eveniment local. Un oraș venerabil, ca vechime și realizări, își reasumă istoria care este jalonată de momente ce îl singularizează. Mulți concetățeni știu că Bistrița a fost încă în Evul Mediu un înfloritor centru comercial. Mai puțini știu că localitatea a căpătat devreme caracter urban, că importanța orașului a făcut să fie proclamat “oraș regesc liber”, deja în anul 1330, de către regina Elisabeta, consoarta lui Carol Robert de Anjou, iar, în 1353, să primească “dreptul de a organiza un târg de 15 zile”, aidoma târgurilor din Vest. Târgul de la Bistrița era conceput ca iarmaroc cu participare a celor interesați din întreg regatul de atunci, dar și din afara acestuia. Reinaugurarea Târgului Mare înnoadă firul cu istoria lungă, în orice caz, cu acea treaptă remarcabilă atinsă cu mult timp în urmă de comerțul bistrițean. Inaugurarea Târgului Mare al Bistriței are semnificație istorică și sub alt aspect. Bistrița este un oraș cu începuturi săsești, de care s-au apropiat românii, de dincoace și de dincolo de Călimani și Munții Rodnei, care a funcționat în regatul maghiar, mai tîrziu, în imperiul austro-ungar, și a atras o importantă comunitate evreiască ce s-a bucurat de emanciparea proclamată în imperiu în 1848. Și sașii și românii și maghiarii și evreii au agreat viața la Bistrița, i-au dat conținut specific și și-au legat istoria de înfăptuiri bistrițene. În timp, romii s-au stabilit și ei la Bistrița și în satele din jur. Fiecare poate invoca ceva aparte la Bistrița, ale cărei vestigii păstrează memoria fiecăruia. Târgul Mare al Bistriței amintește concludent acest profil al orașului. Târgul anual al Bistriței a continuat până târziu, în epoca industrială a țării, și s-a întrerupt pentru câteva decenii, când a dominat iluzia că întreprinderile private ar fi devenit superflue. Reluarea Târgului Mare este semnul nu numai al unei istorii regăsite, ci și al unui potențial remarcabil. Reluarea tradiției Târgului Mare este și un bun indicator al anvergurii municipiului, județului și regiunii” – Andrei Marga

AICI MAI MULTE FOTOGRAFII!