Credincioşii prăznuiesc, marți 8 septembrie, Naşterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică, aşa cum este numită în popor, prima mare sărbătoare din cursul anului bisericesc, care a început la 1 septembrie.
În această zi, își serbează hramul Mănăstirea Piatra Fântânele, unde a oficiat slujba IPS Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului.
Mănăstirea ”Naşterea Maicii Domnului” de la Piatra Fântânele este aşezată la cota 1.200, pe drumul ce unește Transilvania de Bucovina în Pasul Tihuţa. Biserica mănăstirii a fost construită în anul 1928, prin aprobarea înfiinţării unei mănăstiri de călugări. A funcţionat ca mănăstire de călugări până în anul 1960, când, prin decret, a devenit parohie a satului. La iniţiativa vrednicului de pomenire Mitropolitul Bartolomeu, în 11 aprilie 1995 s-a reînfiinţat mănăstirea ca mănăstire de maici.
https://www.facebook.com/MitropoliaClujului/photos/a.3432681566791557/3432682500124797/
În calendarul popular, sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului marchează hotarul astronomic dintre vară şi toamnă.
Bătrânii spun că în această zi, rândunelele pleacă spre ţările calde, insectele încep să se ascundă în pământ iar frigul îşi face simţită prezenţa. De aici şi proverbul: „O trecut Sântămaria, leapădă şi pălăria!”.
Din această zi începe culesul viilor, al unor fructe şi plante medicinale, bătutul nucilor, recoltarea ogoarelor, semănatul cerealelor de toamnă.
Fecioara Maria este cea mai îndrăgită divinitate feminină a Panteonului românesc, invocată şi astăzi de fete pentru grăbirea căsătoriei, de femei pentru uşurarea naşterii, de păgubiţi pentru prinderea hoţilor, de descântatătoare pentru vindecarea bolilor, etc.
Un loc minunat si binecuvantat.
Vezi, randunelele se duc,
Se scutur frunzele de nuc,
S-aseaza bruma peste vii-
De ce nu vii, de ce nu vii?
Mihai Eminescu
Inafară de Mănăstirea ortodoxă cu hramul „Naşterea Maicii Domnului” din satul Piatra Fântânele, în judetul Bistrita-Năsăud mai există si o mănăstire greco-catolică având acelasi hram, în satul Visuia.
Manastirea greco-catolica „Nasterea Maicii Domnului” din satul Visuia este strâns legată de numele călugărilor bazilieni Iacob şi Graţian Arieşan. Aceştia doi, imediat după reintrarea în legalitate a Bisericii Greco-Catolice, şi-au transformat propria gospodărie în mănăstire. Atelierul de tâmplărie a fost transformat într-o biserică cu trei turnuri, care la 25 noiembrie 1992 a fost sfinţită, fiind prima recunoscută după 1990 de către Statul român. Incepand din 1993 Mănăstirea a devenit un loc important de pelerinaj, mai ales dupa trecerea la Domnul a preotilor Iacob şi Graţian Arieşan, ale caror morminte se afla in curtea manastirii.
Despre Manastirea de la Visuia regretatul profesor Livius Gubesch scria in paginile revistei Viata Crestina urmatoarele: „Printre crestele deluroase scunde, prelungite şi cu văi serpentiforme ale Câmpiei Transilvaniei, la 4 km. de Miceştii de Câmpie, pe o pantă domoală cu înclinare sud-vestică a satului Visuia, stăruie o mică dar atrăgătoare, îmbietoare şi purificatoare mănăstire greco-catolică, ce poartă Hramul Naşterii Maicii Domnului”.