În Norvegia nu mai există şcoli speciale de peste 25 de ani, iar copiii, indiferent de gradul de dizabilitate, sunt integraţi total în învăţământul de masă. România este departe de acest deziderat, numai în judeţul nostru fiind peste 30 de copii cu tulburări autiste care nu frecventează deloc şcoala. Prin proiectul „Învăţăm împreună”, finanţat cu circa un milion de lei, specialiştii norvegieni îi ajută pe profesorii români să-i integreze pe aceşti copii. În plus, va fi creat şi un centru educaţional pentru ei la Şcoala Gimnazială nr. 4 Bistriţa.
Preşedintele Asociaţiei Autism Europa Bistriţa, Ana Dragu (foto principal), a declarat, joi, pentru Timp Online, că prezenţa partenerilor norvegieni la Bistriţa este extrem de benefică pentru că, printre ei, sunt oameni care se ocupă de incluziunea copiilor cu autism în şcoli de masă.
„Unul dintre oaspeţii din Norvegia are în subordine 16 şcoli. Asta înseamnă că formează toate cadrele didactice din şcolile respective şi supervizează integrarea a o sută de copii. Din 1991, în Norvegia nu mai există şcoli speciale, iar copiii, indiferent de gradul de dizabilitate, sunt integraţi în şcoli de masă, mai ales în comunităţi mici. În toată Norvegia există o singură şcoală pentru copii cu autism, la Oslo, unde sunt şcolarizaţi copii cu tulburări severe de comportament care au nevoie de o structură pe care nu o poate asigura învăţământul de masă. Din acest punct de vedere, pentru noi prezenţa lor e un mare câştig. Apoi, e benefic fiindcă ne putem consulta pe activităţi de evaluare şi terapie. Proiectul e important pentru că vom putea livra nişte cursuri importante, scrise de noi, Asociaţia Autism Europa, care vor fi acreditate pe Bucureşti, Braşov şi Iaşi”, a spus Ana Dragu.
Întrebată câţi copii speră că vor fi integraţi în învăţământul de masă prin acest proiect, Ana Dragu a răspuns: „Evident că noi am început de la beneficiarii noştri – ai Centrului Micul Prinţ – care au nevoie de integrare. Speranţa mea este ca, după un an, când se va finaliza proiectul, Şcoala Gimnazială nr. 4 unde noi vom deschide un centru educaţional să înfiinţeze cel puţin o clasă specială integrată în şcoală. Pe lângă cei 15 copii care vor fi integraţi peste tot în învăţământul de masă, cei care nu reuşesc să facă faţă să facă parte dintr-o clasă specială, iar aici rolul ISJ e esenţial. De la norvegieni am învăţat că au mai multe tipuri de integrare: copii în clase sau clase dacă nu face faţă copilul. Şi asta sperăm să se întâmple”.
În Bistriţa-Năsăud, Asociaţia Autism Europa a identificat peste 30 de copii cu autism care au până în 14 ani şi care nu au călcat nicio zi în şcoală. „În judeţ avem undeva la 60 de copii cu autism. 28 sunt în învăţământ de masă, duşi de noi, o parte sunt în învăţământul special sau neşcolarizaţi. Aici e problema de fapt cu învăţământul special: nu primesc cazurile severe şi atunci copiii rămân acasă. Prin acest proiect, eu sper să se schimbe mentalităţile, iar profesorii din învăţământul de masă să fie mai bine echipaţi şi munca lor percepută la adevărata valoare. E un efort într-adevăr, dar vrem ca acest efort să fie recunoscut şi de directori, şi de ISJ, nu doar la nivel declarativ. Acum aşa se întâmplă. Am înţeles că un profesor care lucrează acum cu un copil cu cerinţe educative speciale (CES) are undeva la 0,2 puncte credit, absolut nesemnificativ”, a adăugat ea.
Directorul Şcolii Gimnaziale nr. 4 Bistriţa, profesor Daniela Danea (foto stânga), şcoala în care va fi înfiinţat centrul educaţional pentru copiii cu autism, a spus, la rândul ei că speră într-o schimbare de atitudine a tuturor faţă de copiii cu autism.
„Felul în care vor fi trataţi aceşti copii în centru va duce la schimbarea mentalităţii. De fapt, proiectul se referă la schimbarea mentalităţii oamenilor în general. În seminarul care a avut loc miercuri la noi la şcoală cu specialişti, psihologi, profesori de sprijin şi profesori din şcoală am aflat multe lucruri noi şi anume cum să îi abordăm pe aceşti copii şi cum putem discuta cu colegii lor şi cu părinţi ca ei să fie acceptaţi mai uşor. Noi avem acum patru copii cu autism şi 23 cu cerinţe educative speciale. Cam acestea sunt cifrele în toate şcolile. Deocamdată, am integrat copii de vârste mici. Să vedem cum va fi când vor trece la ciclul gimanzial”, a spus Daniela Danea.
Proiectul „Dezvoltarea de strategii şi politici pentru a acorda şanse egale copiilor aparţinând grupurilor vulnerabile” va fi implementat până în aprilie 2016 de Inspectoratul Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud având ca parteneri Asociaţia Autism Europa, Consiliul Judeţean, Casa Corpului Didactic, Şcoala Gimnazială nr. 4 Bistriţa şi Stiftelsen Radarveien, Oslo, Norvegia. Proiectul îşi propune formarea a 105 cadre didactice şi creşterea gradului de responsabilitate socială şi informare privind drepturile copilului pentru opt comunităţi educaţionale în vederea reducerii inegalităţilor şi îmbunătăţirii măsurilor de combaterea discriminării şi excluziunii sociale pe cel puţin 6 ani.
”Am avut bucuria să întâlnesc niște oameni minunați care în parteneriat cu Consiliul Județean, Inspectoratul Școlar și Centrul pentru copii cu autism ”Micul prinț” implementează un proiect prin care copiii și tinerii cu nevoi speciale vor avea șansa să fie integrați în învățământul de masă. Cel mai important lucru este faptul că ei vor avea șansă la o viață cât se poate de normală și prin astfel de proiecte, putem contribui ca acest lucru să devină realitate. Acei oaspeți de care vă vorbeam mai devreme sunt Gro Christiansen, Ellen Lyng, Ellen Gjesti și Marcel Babraj și reprezintă Fundația Siftelsen Radarvein din Oslo. I-am cunoscut astăzi și mă bucur să construim împreună acest proiect. Sper că împreună cu Fundația Siftelsen Radarvein vom putea dezvolta și alte parteneriate, în beneficiul persoanelor cu vulnerabilități din județul Bistrița-Năsăud”, a spus președintele CJ Radu Moldovan.
D-na Ana Dragu…. CSEI Lacrima este una dintre scolile speciale in care se primesc copii cu deficiente severe…..gresesc? sau nu sunteti dumneavoastra suficient de informata????????ati fost in scoala sa vedeti copii de acolo?Succes in activitate!
Doamna Dragu cu orice prilej denigrează școlile speciale urmărind direct desființarea acestora, câștigul ei în urma desființări acestui sistem de învățământ, este că afacerea ei „Micul prinț” ar avea mai mulți „clienți”. La acest „micul prinț” profesează niște ex cadre didactice ratate și lipsite de profesionalism care nu au reușit să se titularizeze în învățământ; aici părinții copiilor dau bani grei pe niște terapii fanteziste gen dresajul ABA. Și un alt motiv că Ana Dragu își dorește desființarea învățământului special ar fi patrimoniul acestor școli unde vrea să-și extindă afacerea. Așa că în spatele unor intenții frumoase sunt interese pur comerciale.