Deputatul Ioan Oltean, sub control judiciar

Deputatul PNL Ioan Oltean va fi cercetat sub control judiciar, a decis Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), în dosarul în care este acuzat că a intervenit la ANRP pentru despăgubirea ilegală a omului de afaceri Mihai Rotaru, de la care ar fi primit mită 600.000 de euro.

ICCJ a judecat joi 10 decembrie cererea DNA de arestare preventivă a parlamentarului liberal. La intrarea în sediul instanței, Ioan Oltean a spus că nu are nimic de declarat. ICCJ a respins cererea procurorilor DNA de arestare preventivă a deputatului PNL şi a decis ca acesta să fie plasat sub control judiciar. Decizia poate fi contestată de DNA la aceeaşi instanţă.

Deputaţii au aprobat, miercuri 9 decembrie, solicitarea DNA de încuviinţare a arestării preventive a deputatului PNL Ioan Oltean, acuzat de corupţie în dosarul despăgubirilor ANRP.

Omul de afaceri Mihai Rotaru, fosta şefă a ANRP Crinuţa Dumitrean şi celelelate persoane care au făcut parte din comisia ANRP care i-a acordat lui Rotaru o despăgubire pentru un teren supraevaluat, arestaţi pe 28 noiembrie, vor fi puşi în libertate şi cercetaţi sub control judiciar. Decizia a fost luată joi de instanţa supremă şi este definitivă. Aceeaşi instanţă i-a arestat, pe 28 noiembrie, pe Mihai Rotaru, Crinuţa Dumitrean, Sergiu Diacomatu, Rodica Constantinovici, Lăcrămioara Alexandru şi Sergiu Negurici.

Ioan Oltean este urmărit penal pentru trafic de influenţă şi complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. Anchetatorii au stabilit că deputatul Ioan Oltean, ”care avea relaţii cointeresate cu cesionarul şi cu preşedinta ANRP”, a intervenit la aceasta din urmă pentru urgentarea şi aprobarea despăgubirii în favoarea cesionarului Mihai Rotaru. ”În schimb, numitul cesionarul i-a remis suspectului Oltean Ioan suma de 600.000 euro anterior datei de 17.06.2010, locul primirii banilor fiind în incinta unei parohii”, susţin procurorii DNA.

Preotul din Chitila care l-ar fi denunţat pe Ioan Oltean le-a povestit procurorilor DNA că a participat la diverse petreceri ale celor din conducerea ANRP, unde aceştia se îmbătau şi vorbeau de miliardele de euro care au dispărut în anii 2009 – 2011, reiese din referatul procurorilor. Potrivit documentului, „în dovedirea întâlnirilor diverselor persoane la sediul parohiei sale martorul a pus la dispoziţia autorităţii judiciare un suport optic ale cărei date urmează a fi exploatate”. Martorul citat le-a spus procurorilor că „în preajma Paştelui 2010 în curtea bisericii din Chitila, Oltean Ioan a primit un sac mare de bani de la şoferul lui Rotaru Mihai …600.000 euro”.

Stiripesurse.ro a prezentat referatul de arestare preventivă întocmit de procurori, care susțin că au probe clare, inclusiv înregistrări video:

”Vom prezenta pe scurt câteva împrejurări utile contextualizării desfășurării activității infracționale de către inculpatul Oltean Ioan:

Activitatea infracţională şi intermedierea relaţiilor între inculpaţi, finalizată cu primirea titlului de despăgubire pentru suma de aproximativ 17 milioane euro de către Rotaru Mihai în data de 17.06.2010, s-a derulat pe parcursul a 7 luni. Această activitate infracţională a fost circumscrisă folosului bănesc necuvenit obţinut de către Rotaru Mihai şi s-a aflat în strânsă legătură cu urgentarea şi aprobarea dosarului de despăgubire nr. 46076/CC dar, în egală măsură, a corespuns şi interesului numitului Oltean Ioan, care a primit suma de 600.000 euro de la cesionar pentru traficul de influenţă realizat.

Din probele administrate în cauză a rezultat că, deputatul OLTEAN IOAN, care avea relaţii cointeresate cu cesionarul și cu preşedinta A.N.R.P. DUMITREAN CRINUŢA NICOLETA și-a exercitat influența la aceasta din urmă şi astfel a obţinut pentru ROTARU MIHAI urgentarea şi aprobarea despăgubirii. În schimb numitul ROTARU MIHAI i-a remis numitului OLTEAN IOAN anterior datei de 17.06.2010, suma de 600.000 euro, locul primirii banilor fiind în incinta parohiei din Chitila.

Probele administrate confirmă că, doar traficul de influenţă exercitat la nivelul preşedintei A.N.R.P. DUMITREAN CRINUŢA NICOLETA nu ar fi avut aptitudinea în mod singular să determine obţinerea folosului necuvenit pentru cesionar, deoarece decizia nu aparţinea în exclusivitate acesteia, ci despăgubirea putea fi obţinută numai prin votul, decizia, aprobarea tuturor celor 7 membrii. Aşa fiind, concluzia care rezultă este aceea că actele de abuz şi complicitate, la care s-a adăugat traficul de influenţă, au asigurat cesionarului – cumpărător de influenţă folosul necuvenit.

Prin urmare, traficul de influenţă exercitat de către inculpatul OLTEAN IOAN la nivelul preşedintei A.N.R.P., DUMITREAN CRINUŢA NICOLETA și actele materiale individuale de complicitate la abuz s-au adăugat actelor de abuz ale membrilor comisiei și au avut aptitudinea să determine obţinerea folosului necuvenit pentru cesionar, prin decizia de acordarea despăgubirii obţinută prin votul, decizia, aprobarea tuturor celor 7 membrii. Aşa fiind, concluzia care rezultă este aceea că actele de abuz şi complicitate, la care s-a adăugat traficul de influenţă, au asigurat cesionarului – cumpărător de influenţă folosul necuvenit.

Împrejurările în care a fost comisă fapta de complicitate la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave în legătură cu soluţionarea dosarului de despăgubire nr. 46076/CC aflat pe rolul A.N.R.P de către inculpatul OLTEAN IOAN: Premisa desfăşurării activităţii infracţionale de complicitate la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, de către OLTEAN IOAN o constituie iniţiativa complicelui, ROTARU MIHAI, care a fost cel activ în acest lanţ al corupţiei, în care interesul său şi actele individuale ale inculpatului OLTEAN IOAN, realizează elementele materiale ale laturii obiective a acestor infracţiuni. S

Aşadar, din declaraţia numitei (…..) rezultă că, modalitatea de săvârşire a elementului material al laturii obiective a infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave de către Oltean Ioan a fost precedată de iniţiativa complicelui acestei infracţiuni, numitul Rotaru Mihai care în toamna anului 2009 a căutat şi a găsit o persoană îndreptăţită la despăgubire, i–a cumpărat dosarul litigios, ştiind că imediat va înregistra cererea la A.N.R.P. de unde va obţine mai mult. Acest fapt este demonstrat prin împrejurarea că, odată cu cesiunea, Rotaru Mihai a solicitat de la titulară şi procură de reprezentare, aspect detaliat de avocata numitei (…..), numita (…..) care audiată la data de 02.11.2015, a arătat expres că: ,,…Rotaru Mihai a condiţionat plata banilor de renunţarea din partea clientei mele la toate acţiunile judiciare aflate pe rol inclusiv la memoriul adresat CEDO referitor la încălcarea dreptului de proprietate asupra imobilului din strada Câmpineanu”.

Probele administrate în cauză, până în acest moment al urmăririi penale au relevat că, relaţia sa cu OLTEAN IOAN a fost cea care a generat folosul necuvenit. Astfel, procura de reprezentare solicitată şi obţinută de către Rotaru Mihai de la (…..), a căpătat valenţă şi importanţă, deoarece probele administrate dovedesc că, folosindu-se de acest înscris a avut în mod formal posibilitatea să justifice urgenţa, iar intervenţia la A.N.R.P., prin prisma relaţiei cointeresate pe care o avea cu Oltean Ioan au generat soluţionarea în regim de urgenţă a cererii şi acordarea uriaşei sume. Concluzia rezultă din faptul că, la câteva zile după ce a cesionat drepturile litigioase de la (…..) (cesiunea a avut loc la 27.11.2009), cesionarul Rotaru Mihai a înregistrat la A.N.R.P. cererea de despăgubiri sub nr. 46076/CC/2009. Sub acelaşi aspect, atrage atenţia faptul că, la A.N.R.P. a fost înregistrată cererea de despăgubire în decembrie 2009 ca şi cum (…..) ar fi depus-o.

Astfel, dovedit este şi faptul că, Rotaru Mihai a depus cererea de soluţionare cu prioritate pe numele (…..), cunoscând traseul administrativ al rezolvării, iar acțiunile individuale desfășurate de Oltean Ioan, reprezintă acte de complicitate ce au asigurat o certitudine în plus că această modalitate de rezolvare, deplin cunoscută şi familiară, îi aduce profitul aşteptat . Sub acest aspect, din probele administrate până în acest moment al cercetărilor a rezultat că, relaţiile apropiate dintre preşedinta Dumitrean Crinuţa Nicoleta şi Oltean Ioan, făceau ca aceasta să – i comunice diversele aspecte profesionale cu privire la activităţile desfăşurate. De aceea întâlnirile celor doi la biroul acesteia, unde deputatul venea adeseori, inclusiv în perioada de soluţionare a cererii inculpatului ROTARU MIHAI sunt relevate de probele din care rezultă că cei doi analizau diferite documente ((…..)). Sub același aspect, coroborând cele descrise cu faptul că, din declarațiile martorilor audiați a rezultat că, Oltean Ioan era o prezență constantă la A.N.R.P. concluzia că, motivul prezenţei sale în această instituţie şi în biroul preşedintei ANRP a fost strâns legat de interesul rezolvării dosarului de despăgubire pentru cesionarul protejat ROTARU MIHAI se impune cu suficientă rezonabilitate.

În condițiile în care deputatul nu avea atribuții la nivelul acestei instituții şi adăugând dovada că, în anul 2010 angajații din aparatul tehnic, care se ocupau cu pregătirea dosarelor anterior introducerii acestora pe lista CCSD erau revoltați și aveau sentimentul că lucrează pentru cesionarii protejați, printre care și ROTARU MIHAI, concluzia că, OLTEAN IOAN a desfășurat acțiuni individuale de complicitate la abuz în serviciu la nivelul ANRP în interesul soluționării dosarului de despăgubire aparținând numitului ROTARU MIHAI se impune rezonabil.

În opinia noastră nu ar putea fi justificată o critica a apărării în sensul că, prin prezența deputatului la sediul A.N.R.P şi analiza de către acesta împreună cu preşedinta ANRP a unor înscrisuri, nu se obiectivează în nici un act de complicitate, deoarece nu s-a dovedit că discutau şi analizau documentele aparţinând cesionarului ROTARU MIHAI. În mod real, în sine un astfel de fapt al prezenţei în biroul preşedintei ANRP, nu l-ar putea niciodată situa în sfera infracţională şi nu aceasta este acuzaţia de complicitate. Acuzația de complicitate o întemeiem nu pe faptul prezenței sale la ANRP ci, pe împrejurarea dovedită că, deplasările sale la A.N.R.P în perioada anului 2010 în care s-a aflat în curs de soluționare dosarul de despăgubire al numitului ROTARU MIHAI a fost determinată de acțiunile de urgentare a soluționării. Sub acest aspect, realitatea dosarului de despăgubire indică o succesiune şi suprapunere între prezența deputatului la ANRP, demararea și urgentarea procedurilor de soluționare în favoarea cesionarului ROTARU MIHAI, astfel încât, în acest moment procesual, rezultă cu destulă claritate că, acţiunile inculpatului desfășurate în aceea perioadă au fost în scopul de a genera urgentarea soluționării.

Totodată, această concluzie se impune cu necesitate și datorită probelor administrate din care a rezultat că, interesul deputatului și al preşedintei Dumitrean Crinuţa Nicoleta pentru unele dosare, au făcut ca, în timp, majoritatea angajaţilor să ştie cine erau cesionari protejaţi de inculpatul Oltean Ioan, iar cesionarul Rotaru Mihai era între aceştia. Mai mult, martorii cu ocazia audierilor au arătat că, Oltean Ioan era ca un şef pentru Dumitrean Crinuţa, fiind cunoscut în rândul funcţionarilor că Rotaru Mihai care avea mai multe dosare de despăgubire în care era cesionar, beneficia de soluţionări rapide şi despăgubiri generoase, preşedinta acordând sprijin direct soluţionării dosarelor de despăgubire de interes pentru acesta.

Aşa fiind, în momentul în care un dosar de despăgubire apărea pe numele cesionarului protejat, acordarea unei despăgubiri consistente şi soluţionarea foarte rapidă a dosarului, prin parcurgerea etapelor legale într-un mod formal, indiferent câte note de observaţii conţinea dosarul din partea personalului aparatului tehnic de specialitate, ţineau de rutină. Prin urmare, o eventuală invocare a împrejurării că, Oltean Ioan nu avea atribuţii la nivelul A.N.R.P şi deci nu ar avea cum să săvârşească acte de complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, nu ar putea fi invocată cu succes. Sub aspectul răspunderii penale pentru complicitate, actele de sprijin şi ajutor nu necesită întâlnirea dintre autori şi complici, căci complicitatea poate fi nu numai evidentă, explicită, ci şi implicită. În plus, probele administrate au demonstrat că, deputatul Oltean Ioan nu avea atribuţii funcţionale ori de demnitate publică, nici măcar tangente cu activitatea ANRP, numirea membrilor CCSD, inclusiv a preşedintelui ANRP fiind în competenţa primului ministru și nu a Parlamentului, iar problema unor atribuții de control curent parlamentar era exclusă din același considerente. Probele administrate în cauză au demonstrat însă că, la nivelul ANRP numirea politică era regula, iar susţinerea din partea unui lider marcant al unui partid aflat la guvernare, într-o funcţie de conducere de preşedinte sau vicepreşedinte, era esenţială. De asemenea, analizând portalul Camerei Deputaţilor rezultă că, Oltean Ioan are activitate în comisii permanente din domeniul administrativ local iar iniţiativele sale legislative în domeniul proprietăţii preluate abuziv lipsesc, având activitate parlamentară intensă pe alte domenii. Cu toate acestea, Oltean Ioan era o prezenţă constantă în instituţie, în biroul preşedintei şi era considerat şef de către aceasta, aşa cum a declarat un martor .

Adăugând şi faptul că, unele dosare de despăgubire erau soluţionate rapid, peste ordinea reglementată, contrar dispoziţiilor legale – aşa cum s-a întâmplat şi cu dosarul nr. 46076/CC – doar în considerarea faptului că acel cesionar era protejatul lui Oltean Ioan, sunt realizate condiţiile unui act material de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave. Faţă de această conjunctură rezultă că, iniţiativa complicelui Rotaru Mihai de achiziţionare a drepturilor litigioase şi înregistrarea cererii la A.N.R.P, s-a transformat, prin acţiunile şi mijloacele folosite ulterior până la soluţionarea dosarului de despăgubire, într-o voinţă comună de acţiune a celor implicați pentru acordarea despăgubirii necuvenită acestuia.

Concluzionând, apreciem că aceste acțiuni de deplasare a inculpatului OLTEAN IOAN la sediul ANRP, la președinta DUMITREAN CRINUȚA NICOLETA în perioada anului 2010, când pe rolul ANRP se afla dosarul de despăgubire al cesionarului ROTARU MIHAI, au determinat o rezolvare rapidă, fără verificări legale, tehnice, ci doar formale. Rezolvarea rapidă a dosarului lui ROTARU MIHAI s-a datorat în mod obiectiv situației privilegiate pe care cesionarul o avea la ANRP în baza relației sale cu OLTEAN IOAN situație ce a impus implicit parcurgerea întregului traseu administrativ și de aprobare rapidă de către CCSD. Aceste fapte întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave în ceea ce priveşte latura obiectivă şi latura subiectivă. Prezența lui OLTEAN IOAN la ANRP nu era necesară din nici un considerent profesional, dar așa cum am relevat prin probele descrise supra ea a fost determinată, în mod obiectiv, de exercitarea unei presiuni în interesul rezolvării cât mai urgente a dosarului de despăgubire, care se găsea pe rolul ANRP în contextul descris.

Contextul remiterii de către Rotaru Mihai numitului OLTEAN IOAN a sumei de 600.000 euro a fost următorul, așa cum a rezultat din declaraţiile martorului (…..) care sunt extrem de detaliate, deoarece a fost o persoană aflată o perioadă îndelungată în proximitatea cesionarului Rotaru Mihai, a altor membrii ai ANRP cu funcţii de conducere şi care erau prezenţe constante la parohia acestuia din Chitila jud. Ilfov. Din declaraţiile acestuia rezultă inclusiv faptul că, între cesionarul ROTARU IOAN şi unul dintre vicepreşedinţii ANRP existau chiar discuţii contradictorii şi reproşuri vis a vis de faptul că, membrii CCSD acordau prioritate dosarelor unor cesionari privilegiaţi de la ANRP mai mult decât acordau prioritate dosarelor sale cesionate…acelaşi martor a relatat faptul că a participat la diverse petreceri ale celor din conducerea ANRP unde îmbătau şi vorbeau de miliardele de euro care au dispărut în anii 2009 – 2011…la rândul său martorul fiind implicat în infracţiuni de corupţie legate de rezolvarea unor dosare la ANRP. În dovedirea întâlnirilor diverselor persoane la sediul parohiei sale martorul a pus la dispoziţia autorităţii judiciare un suport optic ale cărei date urmează a fi exploatate. Referitor la contextul în care Rotaru Mihai a dat suma de 600.000 euro numitului Oltean Ioan în scopul traficării influenţei acestuia numita Dumitrean Crinuţa Nicoleta, martorul, audiat la data de 25.11.2015, a arătat că: ,,în calitate de (…..) l-am cunoscut pe Baciu Remus Virgil în anul 2009 iar acesta venea deseori la aşezământul social cu prieteni ai săi şi persoane care îi aduceau documente legate de dosare ANRP ale acestora; …în anul 2010 prin intermediul lui Baciu Remus Virgil l-a cunoscut şi pe Diacomatu Sergiu Ionuţ, iar aceştia adesea discutau la biroul său de la parohie probleme legate de ANRP, de dosarele pe care le aveau pe rolul ANRP şi despre persoanele pe care trebuia să le ajute pentru rezolvarea dosarelor, context în care au discutat şi despre ROTARU MIHAI care cumpărase drepturi litigioase de la persoane ce au depus dosare de despăgubire…,,Din declaraţia acestui martor rezultă că, între Baciu Remus şi numitul Rotaru Mihai exista o legătură apropiată, iar martorul a asistat inclusiv la discuţiile numitului Baciu Remus Virgil şi Diacomatu Sergiu Ionuţ despre modul cum dosare ANRP ale unor cesionari erau soluţionate cu prioritate, fiind vehiculate sume între 1 milion euro şi 50 milioane euro care reprezentau valoarea despăgubirilor…fiind perceput un comision de 25 – 30% în funcţie de valoarea dosarului de despăgubire (….) în preajma Paştelui 2010 în curtea bisericii din Chitila, Oltean Ioan a primit un sac mare de bani de la şoferul lui Rotaru Mihai …600.000 euro

Acestei depoziţii se adaugă declaraţia martorului (…..) din care rezultă că Rotaru Mihai era un obişnuit al aşezământului social din Chitila, iar concluzia că banii au fost daţi şi primiţi în acel aşezământ se impune în mod rezonabil, în considerarea faptului că acest loc devenise spaţiul în care cei implicaţi în afaceri ilegale cu dosare ANRP se simţeau în siguranţă şi considerau că riscul descoperirii lor era mai mic, aşezământul social fiind considerat ,,…un paravan bun pentru întâlniri în care discutau lucruri legate de dosarele ANRP pe care le rezolvau( declaraţia de la fila 100 u. p vol.II …. Sub acest aspect este relevant inclusiv faptul că, uneori verificau cu aparate să se asigure că nu sunt aparate de interceptare: ,,odată Remus Baciu a scos un aparat să verifice dacă biroul preotului din cantina socială conţine cumva microfoane pentru interceptări …din toate aceste lucruri martorul înţelegând că demnitari ai ANRP rezolvau dosarele oamenilor de afaceri care cumpărau drepturi litigioase de la persoane îndreptăţite sătule să aştepte în zadar rezolvarea…,,.”, se arată în referat.