Social

Claudiu Iuşan vrea să îi înveţe pe oameni să valorifice bogăţiile Munţilor Rodnei

Plantele medicinale, ciupercile şi apele minerale din Parcul Naţional Munţii Rodnei sunt insuficient explotate, doar o treime din aceste resuse naturale valoroase fiind valorificate. Asociaţia Eco Rodna, condusă de biologul dr. Claudiu Iuşan, vrea să-i înveţe pe oamenii care locuiesc în satele de la marginea parcului să înveţe să le adune şi să îşi câştige existenţa de pe urma lor.

Organizaţia a depus o cerere de finanţare la secţiunea mediu a Ţării lui Andrei, proiect de responsabilitate socială a OMV Petrom, prin care cere 15.000 de euro pentru a-i învăţa pe localnici să beneficieze de resursele naturale valorificabile şi diversificate pe care le oferă Munţii Rodnei.

În motivarea cererii de finanţare, asociaţia a arătat faptul că Rodna are peste 6000 locuitori și o rată a şomajului peste 10% ca urmare a disponibilizărilor din minerit: „Localizarea la poalele Rezervației Biosferei Munții Rodnei constituie un avantaj pentru localnicii care pot beneficia de resursele naturale valorificabile și diversificate: plante medicinale, ciuperci, ape minerale. Utilizarea acestora se realizează într-un procent scăzut (30%) din potențialul masivului. Gradul scăzut de informare cu privire la speciile de plante și ciuperci comestibile, numeroase cazuri de mortalitate ca urmare a colectării de specii toxice, rata mare a șomajului constituie factorii care au determinat Asociația Eco Rodna să inițieze un proiect axat pe creșterea gradului de informare și implicare în valorificarea resurselor naturale. Sursele de venit în zonă sunt reduse, iar utilizarea resurselor naturale ar putea constitui o alternativă viabilă pentru comunitate, sprijinind promovarea produselor locale, turismul rural și agroturismul”.

Conform iniţiatorilor, proiectul urmărește creșterea gradului de informare și conștientizare al comunităților limitrofe Rezervației Biosferei Munții Rodnei cu privire la valorificarea resurselor naturale regenerabile ca alternativă la rata mare a șomajului, potențialul mare al ariei protejate de a susține comunitățile locale cu hrană (plante medicinale, plante melifere, plante aromatice, plante culinare spontane, ciuperci, fructe de pădure, izvoare minerale), plante tinctoriale utilizate pentru vopsitul în culori naturale al straielor populare.

Conform sursei citate, Munții Rodnei oferă cantități impresionante de ciuperci – peste 200 tone/an, fructe de pădure  – afin, mure, zmeură, fragi – peste 100 tone/an, izvoare minerale – 100, plante medicinale – peste 10 tone/an, peste 300 specii de plante culinare utilizate în produse tradiționale (dulcețuri, siropuri, murături etc.).

“Proiectul urmărește identificarea cunoștințelor tradiționale privind utilizarea resurselor naturale locale prin aplicarea de chestionare, compilarea cu informațiile științifice existente, selectarea plantelor, ciupercilor, fructelor de pădure valorificabile economic, elaborarea a 8 ghiduri de recunoaștere a speciilor și resurselor, prmovarea ghidurilor în rândul comunităților limitrofe. Prin cele 8 ghiduri de resurse naturale regenerabile se vor promova speciile comestibile de ciuperci, plante medicinale și rolul terapeutic, plantele tinctoriale și culorile naturale pentru vopsirea straielor populare specifice Țării Maramurșului și Năsăudului, plantele melifere căutate de apicultori, plantele aromatice utilizate în condimentarea mâncărurilor tradiționale, plantele culinare, fructelor de pădure (peste 100 specii), izvoarelor minerale și a rolului terapeutic”, se arată în cererea de finanţare.

Va fi creată o bază de date cu informații tradiționale și științifice privind resursele naturale valorificabile din Parcul Național și Rezervația Biosferei Munții Rodnei, vor fi editate şi publicate opt ghiduri de resurse naturale valorificabile din Rezervația Biosferei Munții Rodnei şi va fi organizată o campanie de promovare și diseminare a 8 ghiduri pentru identificarea și valorificarea resurselor naturale regenerabile din Rezervația Biosferei Munții Rodnei în minim 10 localități limitrofe.

Dacă Asociaţia Eco Rodna va primi finanţare, peste 6.000 localnici din comuna Rodna vor afla toate aceste lucruri de la specialişti ca şi localnicii din peste 25 localități limitrofe Rezervației Biosferei Munții Rodnei care au proprietăți sau administrează terenuri în aria protejată și care pot beneficia de valorificarea resurselor naturale: Valea Mare, Șanț, Anieș, Maieru, Valea Vinului, Sângeorz-Băi, Ilva Mică, Rebrișoara, Cormaia, Parva, Năsăud, Salva, Coșbuc, Telciu, Romuli, Dealu Ștefăniței, Moisei, Săcel, Borșa, Cârlibaba.

Ca să primească finanţare, Asociaţia Eco Rodna are nevoie de cât mai multe voturi. Aici puteţi vota şi sprijini acest proiect.

7 comentarii

  • Cu mare drag va votez, daca mai lasati si la ursi ceva zmeura si mure, si nu o strangeti toata ca sa o dati la export.

  • Va felicit pentru proiectul pe care l-ati facut dar nu pot sa ma bucur pentru ca atunci luam o parte din hrana animalelor si dupa ce o sa faca?

  • Într-o societate normală, domnul Claudiu Iușan ar fi fost de mult cetățean de onoare al Rodnei și al județului.

    A făcut pentru Rodna și județul ăsta mai mult decât cohortele de politicieni cu fumuri și pretenții la locuri în lojă.

    Felicitări, domnule Iușan, și vă asigurăm că vă bucurați de apreciere publică, chiar dacă nu aveți cruci transilvane la piept și diplome pe perete.

  • Din păcate defrișările masive au afectat și plantațiile de arbuști,mai ales în condițiile astea de secetă sistematică. Oamenii ar trebui sa culeagă fructele de pădure numai pentru uz propriu,nu in scop comercial. Generațiile crescute la bloc și nu numai,nu știu să respecte natura, taie și rup crengile fără discernământ, calcă în picioare lăstarii tineri.
    „După mine potopul”
    Și dacă urșii ar avea destulă hrană vara, iarna ar hiberna. Se întreabă cineva de ce?

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.