Boboteaza: Înghesuială la apă sfințită (FOTO-VIDEO)

”În Iordan botezându-te Tu, Doamne, închinarea Treimii s-a arătat”. Mii de bistriţeni au participat la slujbele de sfinţire a apei în ziua de Bobotează. Agheasma mare, cum este denumită apa sfinţită de Bobotează, se păstrează vreme îndelungată la fel de proaspătă, de curată şi de bună la gust ca atunci când a fost scoasă din izvor. Credincioşii păstrează agheasma la loc de cinste, în sticle curate, în care se pune, de obicei, un fir de busuioc. Din această apă se gustă, pe nemâncate, în zilele de post sau la sărbătorile mari.

La Biserica Protopopiatului Ortodox de la Coroana cei patru preoţi, în frunte cu protopopul Bistriţei Alexandru Vidican, au sfinţit Agheasma mare aflată în două butoaie și două găleți mari în curtea Protopiatului, la Pantheonul Bistriţei, înconjurat cu gard de protecție pentru a nu se produce debandadă.

Protopopul Alexandru Vidican le-a mulțumit credincioșilor pentru faptul că le-au deschis preoților veniți să le binecuvânteze casele, deși nu erau obligați, și i-a rugat pe cei prezenți să se așeze în ordine pentru a lua aghiasmă.

După încheierea slujbei de sfinţire a apei, credincioșii au mers să-și ia sticle cu apă sfinţită sau să fie stropiți cu apă sfințită de către preoți, cei mai nerăbdători producând tradiționala înghesuială.

La Bobotează se sfinţesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce. Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care reuşeşte să ajungă primul la ea primeşte binecuvântarea preotului şi se consideră că va avea noroc tot anul. La Susenii Bârgăului, mai mulți tineri s-au aruncat în apele râului Bistrița. Preotul a azvârlit crucea de pe pod, iar ei s-au grabit să o prindă. Norocosul are 30 de ani și va primi toți banii lăsați de credincioși la biserică în ziua de Bobotează.

Aici imagini de la slujba de Bobotează oficiată la Biserica ”Sfinții Trei Ierarhi” de pe str. Al. Odobescu din Bistrița.

Boboteaza sau Botezul Domnului, sărbătoarea din 6 ianuarie, este cunoscută şi sub denumirile „Arătarea Domnului” sau „Epifania”. Boboteaza face parte din suita celor 12 sărbători creştine importante şi este menită să reamintească cele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să păşească în viaţa publică, de aceea Biserica mai numeşte Boboteaza şi „Arătarea Domnului”, „Dumnezeiasca Arătare” sau „Epifania”, această din urmă denumire provenind din limba greacă şi înseamnând „arătare”, „descoperire”, „revelare”. De fapt, Boboteaza înseamnă înnoirea omului creştin.

Credincioşii şi preoţii consideră că apa de la Bobotează are o putere deosebită, pentru că a fost sfinţită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh, iar sfinţirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului. Apa sfinţită la biserică în această zi şi luată de credincioşi nu se strică niciodată. Prin agheasmă se înţelege atât apa sfinţită, cât şi slujba pentru sfinţirea ei.

Agheasma mare se săvârşeşte numai de Bobotează, spre deosebire de agheasma mică care se obţine prin sfinţirea în biserică a apei, în prima zi a fiecărei luni, dar şi în case, la sfeştanie. Totodată, Agheasma mare se poate bea doar timp de opt zile, între 6 şi 14 ianuarie, altfel este necesară aprobarea preotului duhovnic spre a fi folosită.