Accesul în şcolile din Bistriţa, ca pe stadion. Creţu: E o chestiune pe care o putem face

Intrările în şcolile din Bistriţa ar putea fi ca pe stadion, pe bază de cartelă, în loc de bilet, şi care să fie introdusă de fiecare elev într-un sistem de turnicheţi, crede primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu. La o întrunire cu directorii şcolilor din Bistriţa şi preşedinţii comitetelor de părinţi, edilul a spus că nu exclude nici plata paznicilor de la bugetul local, însă aceasta ar face o gaură în buget de „3-4 milioane de lei anual, cât o stradă”.

Primarul Ovidiu Creţu s-a întâlnit, joi, la sediul Inspectoratului Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud, cu directorii şcolilor din Bistriţa şi cu preşedinţii asociaţiilor de părinţi din aceste şcoli într-o reuniune moderată de inspectorul şcolar general Camelia Tabără.

Înainte ca directorii şi părinţii să îşi expună punctul de vedere, primarul Ovidiu Creţu a spus: „Problema siguranţei în şcoli trebuie să-şi găsească o rezolvare la nivelul anului 2016 pentru Bistriţa europeană. Din punctul meu de vedere, varianta care se aplică în Europa este cea a camerelor de luat vederi care apoi sunt supravegheate în cadrul şcolii. Din câteva discuţii pe care le-am avut în special cu părinţi, varianta de a avea pază umană în şcoli ar fi, în opinia lor, una care dă mai multă siguranţă, dar la fel susţin şi directorii de şcoli. Şi domnul director Constantin Rus de la CNLR vorbea de o pază în şcoală. Asigurarea pazei şcolilor se poate face. Există o iniţiativă cetăţeană în acest sens, dar este o cale mai lungă, spun eu. Legea 35/2007 ne dă cadrujl ce trebuie să facem pentru a rezolva problema, dar nu doresc să arunc pisica în altă grădină. Spun doar că ceea ce se întâmplă în şcoală şi cum sunt asigurate lucrurile trebuie să fie o decizie a Consiliului de Administraţie. CA al şcolii din care fac parte inclusiv un reprezentant al primarului şi al CL, dar în special cadrele didactice din şcoală, trebuie să hotărască care este varianta cea mai bună. Nu sunt două şcoli la fel în municipiu, iar soluţiile sunt diferite. Eu am făcut o inventariere, prin Poliţia Locală, şi pot să vă spun că situaţiile sunt foarte diferite. De aceea, eu cred că, în fiecare şcoală, CA trebuie să ia o hotărâre care să ne parvină nouă, la municipiu, apoi să o tratăm în consiliu ca să îşi găsească rezolvarea legală. La CNAM s-a găsit o soluţie fără pază, la CNLR nu se poate fără. Haideţi să vedem fiecare ce doreşte, cum doreşte şi să găsim formula legală. (…) Fără decizia CA din şcoală nu se poate face nimic, indiferent ce se doreşte şi cum se doreşte. Vreau să respectăm legislaţia. Din punctul meu de vedere, varianta camerelor de luat vederi e o variantă mai bună, dar, dacă o şcoală doreşte paznici, ok”.

După intervenţia primarului au luat cuvântul mai mulţi directori de şcoli care au spus că şcolile lor sunt dotate cu camere de luat vederi, însă acestea nu rezolvă problema securităţii elevilor şi cadrelor didactice din şcoli, dar reprezintă nişte dovezi că s-au produs diverse incidente. Ei au spus că s-au petrecut acte de agresiuni care nu au putut fi prevenite. Printre cei care au ridicat aceste probleme au fost directorii de la Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu”, Liceul de Arte „Corneliu Baba”, Liceul cu Program Sportiv şi Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu”.

Directoarea Şcolii Gimnaziale nr. 7 Viişoara a relatat chiar un episod în care o mămică, supărată că profesoara i-a trimis acasă copilul sub pretextul că are păduchi, a venit în şcoală supărată şi a agresat-o.

Din partea comitetelor de părinţi au vorbit Dacia Rubl, preşedintele Asociaţiei Rebis (foto stânga) de la Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu” şi Claudia Andron de la Şcoala Gimnazială „Lucian Blaga”. Ambele au arătat că 80% din banii adunaţi de părinţi se duc pe plata pazei, deşi ar mai fi nevoie de fonduri pentru cumpărarea de cărţi şi premierea elevilor cu rezultate bune. Cele două reprezentante ale asociaţiilor de părinţi au cerut ca municipalitatea să găsească fonduri să plătească aceste firme de pază care asigură securitatea spaţiilor şcolare.

În cadrul discuţiilor s-a vorbit şi despre calitatea serviciilor oferite de firmele de pază, acesta fiind motivul pentru care, spre exemplu, CNAM Bistriţa a renunţat într-o vreme la serviciile paznicilor considerând mai eficient să delege responsabilitatea unor angajaţi ai şcolii care cunoşteau elevii şi părinţii şi care nu cedau la presiunile acestora. În plus, în această şcoală, a explicat Camelia Tabără, fost director al CNAM, un rol deosebit îl are şi profesorul de serviciu. În replică, avocatul Dacia Rubl a arătat că profesorii nu au în fişa postului paza elevilor şi a spaţiilor şcolare, această responsabilitate fiind, conform legii, a administraţiei locale.

La finalul discuţiilor care au durat mai bine de o oră, primarul Ovidiu Creţu a intervenit din nou.

„A asigura securitate absolută e imposibil pentru că lucrurile se pot duce într-o zonă în care chiar nu te poţi feri. Ştim de situaţia din SUA în care au intrat nişte indivizi înarmaţi şi au omorât elevi cu arme de nevoie. Nebuni! Se întâmplă o dată la nu ştiu câţi ani, ar trebui să se evite astfel de lucruri, dar nu se pot evita nici măcar acolo. Noi putem merge pe varianta să facem garduri şi turnicheţi aşa cum se intră la Gloria şi atunci elevul are cardul, turnichetul se deschide, intră el şi gata. Nu avem nicio problemă, nu mai poate intra nimeni. E o chestiune pe care o putem face. Eu nu spun că trebuie făcut acest turnichet la Andrei Mureşanu la poarta principală, dar poate că la patru sau cinci din cele şapte porţi de la Liviu Rebreanu ar trebui să fie astfel de sisteme. Trebuie să fie cineva care să reglementeze astfel de probleme. (…) Să nu ne gândim că vine consiliul de administraţie şi spune că trebuie trei paznici şi cu asta s-a închis discuţia. Trebuie şi un regulament de ordine interioară. Când fac un contract cu o firmă de pază, trebuie să îi dau angajatului o fişă a postului ca să ştie ce trebuie să facă. Elevii trebuie să aibă un semn distinctiv ca să intre în şcoală, iar dacă nu îl au, închipuiţi-vă că e un robot şi nu intră”, a spus primarul Ovidiu Creţu.

Primarul a spus că se pot asigura bani de la bugetul local pentru plata paznicilor din şcoli, cu toate că suma nu este una mică. „Bani vom găsi. Din bugetul de 250 de milioane de lei al municipiului Bistriţa, 87 de milioane de lei se duc spre învăţământ, mai mult de o treime. Mai putem da 3-4 milioane de lei pentru paza şcolilor, bani cu care s-ar putea asfalta o stradă, dar, dacă asta trebuie, asta facem”, a spus primarul.

În perioada următoare, vor avea loc întâlniri ale conducerii şcolilor şi ale reprezentanţilor de părinţi cu Poliţia, Poliţia Locală şi Jandarmeria pentru ca instituţiile de ordine publică să sprijine conducerile şcolilor în redactarea acestor regulamente după care funcţionează paza. Apoi, consiliile de administraţie vor decide în ce mod doresc să fie păzite şcolile, iar decizia lor va fi adusă la cunoştinţa Consiliului Local care va lua o hotărâre în consecinţă.