Campania electorală pentru alegerile locale şi europarlamentare din data de 9 iunie a început vineri 10 mai şi se încheie sâmbătă 8 iunie, la ora 07.00. În 9 iunie vor fi aleși primarii de municipii, orașe și comune, consilierii locali, președinții de Consilii Județene, consilierii județeni, precum și cei 33 de membri în Parlamentul European.
Odată cu începerea acestei perioade, trebuie respectate toate prevederile în vigoare, fiind permise doar anumite tipuri de activităţi şi materiale de propagandă, precum afişele electorale, materialele de propagandă electorală audio sau video difuzate de mass-media audiovizuală în condiţiile legii, publicitatea în presa scrisă, materialele de propagandă electorală online, broşurile, pliantele şi alte materiale tipărite din aceeaşi categorie.
Competitorii politici au obligaţia înlăturării tuturor materialelor de propagandă utilizate până la momentul începerii campaniei electorale şi care nu respectă formatul permis.
Este interzisă utilizarea vehiculelor inscripţionate sau colantate cu sloganuri de campanie sau cu imagini ale candidaţilor, precum şi cu alte referiri la competitorii electorali, utilizarea vehiculelor care difuzează materiale audio, în mers sau staţionar, organizarea de spectacole, serbări, focuri de artificii, utliziarea de bannere, mesh-uri, corturi publicitare, pavilioane publicitare, panouri publicitare mobile, steaguri publicitare, calcane, ecrane publicitare, indicatoare publicitare direcţionale, structuri de publicitate autoportante, mijloace de publicitate, panouri publicitare, proiecte publicitare speciale, publicitate luminoasă.
Potrivit reglementărilor în vigoare, în campania electorală este interzisă folosirea mesajelor sau sloganurilor cu caracter discriminatoriu sau a mesajelor de incitare la ură şi intoleranţă, precum şi a oricăror forme, mijloace, acte sau acţiuni de defăimare şi învrăjbire religioasă sau etnică.
De asemenea, se recomandă cu fermitate competitorilor electorali să respecte regulile generale privind desfăşurarea campaniei electorale, să aibă un discurs echilibrat, onest şi constructiv şi să evite denaturarea sau manipularea informaţiilor pentru a preveni răspândirea ştirilor false, a acţiunilor de dezinformare şi a oricăror derapaje de natură să afecteze buna desfăşurare a procesului electoral.
Discursul electoral şi mesajele cu caracter politic transmise de către competitorii electorali trebuie dezvoltate în aşa fel încât să ofere garanţii privind respectarea şi promovarea principiilor democraţiei şi să contibuie la dezvoltarea unui climat de integritate în desfăşurarea campaniilor electorale, atât din respect pentru ceilalţi competitori, cât şi pentru alegători.
Conform legii, în campania electorală, candidaţii, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale sau organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, precum şi cetăţenii au dreptul să-şi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea presei. În timpul campaniei electorale se asigură candidaţilor, în mod nediscriminatoriu, spaţii corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii. Spaţiile pot fi amplasate la sediul primăriei, în şcoli, universităţi, case de cultură, cămine culturale şi cinematografe şi se asigură pe bază de înţelegere cu privire la cheltuielile de întreţinere.
Este interzisă organizarea acţiunilor de campanie electorală în unităţile militare, precum şi în spaţiile din şcoli şi universităţi în perioada de desfăşurare a cursurilor, conform Legii alegerilor locale.
Alegerile locale și europarlamentare vor avea loc duminică 9 iunie, între orele 07.00 și 22.00.
Viitorii aleși locali își vor prelua funcțiile după data de 27 septembrie, când expiră mandatele celor votați în 2020.
O domnisoara intra intr o librarie si cere cartea….BARBATUL PERFECT… vanzatoarea ii spune sa incerce si sa caute cartea la raionul …de povesti!
Cacam asa vor fi si povestile clasei politice… orice sa prinda osul!
Bărbații sunt ca fierul de călcat: te aburesc până te ard.
E doar un BANC, tratează-l ca atare.
Toți candidații trebuie invitați la televiziunea locală și întrebați :
– despre Gloria (mai mulți bani, la fel ca acum sau mai puțini bani.
– despre Dor Românesc, Cunună de pe Someș (plătiți din bugetul CJ).
-despre ANL-uri
-despre cerșetori, minorități, abandon școlar, cerșetorie
-despre clădirile vechi din Bistrița
-despre traficul auto
– despre transportul în comun local , județean, interjudețean
-despre terenuri de sport publice/gratis fiecare cartier
-despre reforme ale instituțiilor
-despre centre de îngrijire a vârstnicilor
-case de copii
-grădinițe
– urbanism
-firme locale
-comercianți
-piețe
-biblioteci
– locuri de muncă
-învățământ
-sanatate
– reducerea emigrării
Candidații scapă prea ușor. Pun un text pe Facebook, adică e monolog. Comunicat.
Nu e un dialog, în care sunt forțați să dea un răspuns la întrebări incomode.
De acord. Dar ce te face sa crezi ca o sa se tina de cuvint cu ceea ce declara si promit in campanie?
Astazi a început campania electorală pentru alegerile locale şi europarlamentare din data de 9 iunie- 2024, dar uităm de tripla semnificatie a zilei de 10 MAI- Ziua Regalităţii și a Independenţei României.
Astfel, în 1866, domnitorul Carol I era încoronat ca prim rege al noului Regat al României.
11 ani mai târziu, în 1877, statul român își proclama independența față de Imperiul Otoman, iar pe 10 Mai 1881 România devenea regat:
-10 MAI 1866: Carol I intra în Bucureşti şi aclamat de mulţime a fost escortat până în Dealul Mitropoliei unde şi-a depus jurămîntul rostit în limba franceză: „Jur să păzesc legile României, să-i apar drepturile şi integritatea teritorială”. În discursul care a urmat jurământului, domnitorul Carol I afirma: „Punând picioarele pe acest pământ, am şi devenit român!”. Proclamat „Domnitor al României” în ziua de 10 mai 1866, Carol, va rămâne cu acest titlu până în 26 martie 1881, când va fi proclamat rege.
-10 MAI 1877: Independenţa de stat a României. În decembrie 1876, Înalta Poartă adoptase, o Constituţie cu aparenţe liberale, prin care provinciile şi posesiunile Imperiului alcătuiau “un tot nedivizibil, din care nici o parte nu poate fi dezlipită pentru nici un motiv”, singura cale spre independenţa teritoriilor fiind războiul. După eşecul conferinţelor internaţionale de la Constantinopol, din decembrie 1876 şi ianuarie 1877, şi din martie la Londra, soluţia militară a devenit inevitabilă.
Astfel, în aprilie 1877 a izbucnit Războiul ruso-turc, ceea ce a constituit un ideal prilej pentru ca România, aflată sub suzeranitate otomană, să-şi câştige independenţa. Implicarea ţării noastre, oficializată prin actele adoptate de Adunarea Deputaţilor şi de Senat, în zilele de 29 şi 30 aprilie 1877, a decis soarta conflictului şi stabilirea învingătorilor.
Pe acest fond, la 9 mai 1877, ministrul de externe din acea perioada, Mihail Kogălniceanu, rostea faimoasele cuvinte: „ suntem dezlegaţi de legăturile noastre cu Înalta Poartă… Guvernul va face tot ce va fi în putinţă ca starea noastră de stat independent şi de sine stătător să fie recunoscută de Europa”.
A doua zi, la 10 mai, independenţa a fost proclamată din nou, dar de data aceasta de Camerele reunite, după care declaraţia a fost promulgată de către domnitorul Carol.
-10 MAI 1881: Transformarea României din principat în Regat, când Carol I s-a proclamat Rege al României şi şi-a pus pe cap coroana făcută din oţelul unui tun turcesc capturat la Plevna în timpul Războiului de la 1877. Astfel, la 10 mai 1881, se năşteau oficial Regatul României şi Familia lui Regală, iar Carol I devenea primul rege al României şi primul monarh din dinastia Hohenzollern-Sigmaringen.
Regele Carol I s-a stins din viaţă la 27 septembrie 1914, la Castelul Peleş, după o domnie de 48 de ani şi a lăsat în urma sa o monarhie consolidată, respectată în Europa, dar şi un stat modern şi puternic economic şi politic. I-au urmat pe tronul Romaniei Ferdinand I, Carol al II-lea şi Mihai I.
Dinastia Hohenzollern-Sigmaringen, al cărei nume se va transforma, simbolic, începând cu Regele Ferdinand I în Casa Regală de România, va conduce ţara până la proclamarea Republicii Populare Române, în 1947.
Din 2015, ziua de 10 MAI este din nou sărbătoare naţională. La 22 aprilie 2015 a fost adoptată de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz, Legea nr. 103/2015 pentru declararea zilei de 10 MAI ca zi de sărbătoare naţională fiind publicată în Monitorul Oficial din 18 mai 2015. Potrivit acestei legi, Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi celelalte autorităţi publice centrale şi locale organizează manifestări cultural-artistice pentru sărbătorirea zilei de 10 Mai.
Foarte frumos. Multumim pentru frumoasa lectie de istorie.