În timp de toată lumea moare de grija veveriţelor din parc, adevăratele probleme ale Bistriţei europene trec aproape neobservate. Una dintre ele este lipsa creşelor moderne cu care se pot lăuda, în schimb, comune din judeţ, şi a locurilor în cele patru vechi cum sunt. Vineri dimineaţa, la Direcţia Municipală de Sănătate Bistriţa, părinţii au stat cu orele la cozi de teamă să nu cumva să rateze unul din cele opt locuri disponibile. Niciunul nu ştia că primul venit nu e şi primul servit, criteriile de repartizare fiind cu totul altele.
Mulţi dintre părinţii cu care am stat de vorbă – tineri modeşti cu salarii minime pe economie – ne-au spus că şi-au luat zi liberă de la serviciu ca să fie siguri că vor găsi un loc în creşa de stat. Tinerii fiind, au părinţii în putere şi în activitate, deci nu pot fi ajutaţi de ei, iar unii se tem să-şi ia concediu de teamă să nu îşi piardă locurile de muncă. Aşa că singura soluţie în cazul lor este să-şi ducă micuţii la creşa de stat unde trebuie să plătească lunar circa 140 de lei pentru masă, adică 7 lei pentru fiecare zi de prezenţă. În unităţile private, aceleaşi servicii sunt de şase-şapte ori mai scumpe şi nu şi le permite oricine.
Întrucât până la ora 9.00, vineri fuseseră înregistrate 40 de cereri în condiţiile în care sunt doar opt locuri libere în creşe, am întrebat-o pe Adriana Valea, şefa Direcţiei de Sănătate Bistriţa ce se întâmplă cu restul solicitanţilor.
„Noi nu am mai făcut înscrieri din 5 octombrie 2015 fiindcă nu am mai avut niciun loc liber în cele patru creşe din oraş care au o capacitate totală de 283 de locuri astfel: Creşa nr. 1 de pe Aleea Şieului cu 104 locuri, Creşa nr. 2 de pe Zimbrului cu 53 de locuri, Creşa nr. 3 din Ştefan cel Mare cu 100 de locuri şi Creşanr. 4 cu 27 de locuri. Ar trebui în grupe să fie 20 de copii, dar toate au câte 25-26, iar la Creşa nr. 4 chiar 27. Ne confruntăm cu o problemă legată de legislaţie. Copiii care împlinesc acum trei ani, conform Legii creşelor, trebuie să-i menţinem până la sfârşitul anului şcolar dacă nu au posibilitatea să meargă la cămin. Numărul de locuri în cămin s-a limitat şi de aceea ne confruntăm cu această situaţie”, a spus Adriana Valea.
În 2010, Consiliul Local Bistriţa a decis şi că se fac înscrierile centralizat în luna mai după data de 10 pentru septembrie, începutul anului şcolar, iar pe parcursul anului, dacă se eliberează locuri, în data de 5 a lunii. Părinţi nua u încotro şi stau la cozi întrucât municipalitatea nu a auzit de depus cereri în format electronic.
„Nu s-a stabilit că putem lua cereri online. Aşa e hotărârea, o respectăm. După ce părinţii depun cererea, o comisie de evaluare a dosarelor o studiază şi stabileşte ordinea priorităţilor. Ne uităm la data naşterii copilului în primul rând şi dacă ambii părinţi lucrează. Ei intră cu prioritate şi îi mai amânăm pe restul. Dacă toate dosarele sunt în regulă, ultimul criteriu e ordinea înscrierii în registru. Aceste criterii sunt stabilite prin hotărârea Consiliului Local. Acum ne confruntăm cu o situaţie cu care nu ne-am mai întâlnit din 2010, să avem un număr atât de mare de cereri şi locuri atât de puţine. Anul acesta, avem de cinci ori mai multe cereri decât locuri. Dacă la opt locuri avem până acum aproape 40 de cereri, vă daţi seama că rămâne pe dinafară o grupă de copii”, a spus Valea.
Întrebată ce condiţii oferă creşele, directoarea a spus că dintre toate cele patru, una singură, cea de pe Aleea Şieului, a fost reabilitată însă în 2009.
„Anul trecut s-au făcut nişte studii pentru reabilitarea a trei creşe şi grădiniţe. De construit nu s-a construit niciuna nouă. În proiect e prevăzută extinderea Creşei nr. 4 de la una la două grupe şi a celei de pe Zimbrului la patru grupe. Dacă s-ar demara lucrările la aceste două unităţi, atunci probabil că am face faţă bine cererilor. Condiţiile din creşe sunt bune. Toate interioarele sunt la normele în vigoare, modernizate, fiindcă altfel nu am putea funcţiona, dar nu s-au făcut lucrări în exterior. Nu avem problemă de igienă şi de dotare. La Creşa nr.1, reabilitată, veţi vedea că spaţiile sunt dotate cu mobilier modern, din ultimii 5 ani. Celelalte sunt prinse în reabilitare, dar nu ştiu dacă anul acesta se va începe vreo lucrare. Depinde de finanţare”, a declarat Adriana Valea.
În tot acest timp, în oraş şi în judeţ se închid şcoli, profesorii îşi pierd catedrele şi toată lumea se întreabă de ce scade numărul de copii. Răspunsul este unul cât se poate de simplu: pentru că tinerele familii nu sunt încurajate deloc să aducă pe lume copii, nu sunt ajutate de stat să-i crească şi să-i educe, iar mulţi sunt puşi în faţa unei decizii greu de luat. Primăria Bistriţa este preocupată mai mult de construit blocuri sociale pe care anumite minorităţi le distrug decât de soarta oamenilor care nu vin toată ziua cu mâna întinsă la autorităţi, dar au nevoie de sprijin într-un moment delicat din viaţă. Acestea sunt adevăratele probleme ale oraşului care ne influenţează viitorul pe termen lung şi care, din motive greu de înţeles, nu sunt abordate cu calm, realism şi dorinţă de a găsi soluţii de nimeni din clasa politică.
De câteva saptamani am incercat o dezbatere pe buget si am avut reactii foarte bune. Am vorbit de lucrurile care cred că sunt importante. In sedinta consiliului local am vorbit de aceleasi lucruri. O parte din declarația mea este aici: „Deşi avem un buget foarte bun, aş spune, nu am reuşit să facem ceea ce ne-am propus, nici dumneavoastră nu puteţi spune că aţi reuşit în ultimii 8 ani. Ce putem constata este că Bistriţa nu are o piaţă agroalimentară modernă, nicio grădiniţă reabilitată, străzile din cartiere arată extrem de prost, punctele termice sunt focare de infecţie, nu avem piste de biciclete. Malurile râului ştim cu toţii cum arată. Avem o zonă care arată extrem de prost, toată zona Codrişor. Bazele sportive sunt în paragină, nu avem capele – un lucru care trebuia să ne ocupe din 2007, nu avem terenuri de sport în localităţi componente, deci nu avem foarte multe lucruri. Am reabilitat parcul, Colegiul Andrei Mureşanu, pasajele, Casa de Cultură. Nu noi am făcut lucrurile acestea, doar le-am reparat. Aţi investit extrem de mulţi ani în turism, dar nu ştiu pe cineva care să vrea să vină la Bistriţa în week-end. Site-ul Primăriei e cel mai neatractiv din câte am accesat eu. Cam asta e realitatea de azi, nu cred că alta, iar lucrul acesta nu îl putem nega niciunul de aici. Am ratat o perioadă extrem de favorabilă pentru noi. Nouă ne rămân bani în buget extrem de mulţi. Nimănui nu-i vine să creadă că Bistriţa nu poate cheltui 6 milioane de euro într-un an. Cum să facem atâtea în acest an electoral când anul trecut nu am reuşit să afcem un sfert? Avem alocaţi 10 milioane de lei pentru studii. Cred că faceţi unul la două zile ca să le terminaţi. Un lucru este cert: bugetul nu va fi consumat, cu indulgenţă 30%. Maxim 25% veţi reuşi să cheltuiţi. La fiecare final de an avem excedent pentru că sunteti preocupaţi de festivaluri, vreti să duceti la capăt o idee personală.”
Ați fost în cârdasie! Atunci nu ați văzut toate astea? Doar acum când vin alegerile nu avem piața drumuri piste și câte și mai câte! Trebuie sa recunosc că sunteți un politician adevărat made în România! Genulcare își aduce aminte de cetățeni din patru în patru ani!
Vedeți acum de ce le pasă oamenilor chiar şi de veverițele din parc? Pentru că, aşa cum zice o vorbă din bătrâni, noi iar ,,am pus carul înaintea boilor”: în loc să ne preocupe în primul rând creşterea nivelului de trai din oraş şi din județ, să oferim tot suportul necesar copiilor şi tinerilor talentați , cheltuim bani aiurea pe tot felul de aberații pe care nici nu are rost să le mai enumăr că mi-e silă de ele. Consider că oamenilor nu le scapă a se distra pe la toate festivalurile sau mai nu ştiu pe unde… atâta timp cât trăiesc cum pot, copiilor nu le pot oferi chiar ce şi-ar dori, începând cu un loc la creşă…