În cursa pentru Europa a intrat şi Adrian Solcan

Scopul proiectului ”10 pentru Europa” este acela ”de a da tinerilor profesionişti şi implicaţi şansa de a fi candidaţi pentru o poziţie de eurodeputat pe listele PNL”. AICI regulamentul concursului. Până acum s-au înscris 30 de candidaţi.

”Pregătit pentru Parlamentul European. M-am înscris în proiectul ”10 pentru Europa” deoarece cred într-o reţetă simplă: experienţă, obiective clare şi perseverenţă multă înseamnă succes. Am obţinut experienţă în calitate de voluntar în ultimii 8 ani de zile şi, începând cu vârsta de 16 ani când m-am lansat în spaţiul public, am iniţiat peste 30 de proiecte locale şi regionale, am susţinut 3 traininguri şi am lucrat direct cu mai mult de 3.000 de elevi şi studenţi. Obiectivele sunt clare, România trebuie să devină un reper în Europa şi în lume prin reinventarea sistemului naţional de educaţie. Ne putem aştepta la o creştere economică sustenabilă atunci când resursa umană va fi bine educată. Perseverenţa nu îmi lipseşte şi, în orice proiect şi activitate în care m-am angajat, am mers până la capăt! Romania puternică, hai să o facem împreună!”, a motivat Solcan (24 de ani).

Strategia sa este bazată pe trei teme: politici europene de tineret, managementul fondurilor europene şi Europa 2050.

Politici europene de tineret: ”Uniunea Europeană şi statele membre au făcut progrese mari în domeniul politicilor de tineret. Strategia pe tineret a Uniunii se bazează pe diferite studii şi cercetări la nivel european iar principalele obiective sunt de a oferi acces unui număr mai mare de tineri la educaţie şi locuri de muncă. Consider că această abordare de tip „evidence-based” în construirea politicilor este exact ceea ce instituţiile europene ar trebui să aibă în vedere. Totuşi, abandonul şcolar în Europa este ridicat, iniţiativa privată şi antreprenoriatul este stopat de diverşi factori regionali şi naţionali iar tinerii petrec o perioadă lungă în „aşteptare” înainte de a fi capabili să devină utili societăţii. Această „aşteptare” îi face să se asocieze în grupuri infracţionale şi îi împiedică să aducă plus valoare societăţii. Cred că ar trebui să ne învăţăm elevii despre iniţiativa privată încă de la începutul liceului şi să privim sprijinul financiar acordat start-up-urilor ca fiind o investiţie strategică. Politicile europene de tineret trebuie să încurajeze tinerii să folosească noile tehnologi pentru a deveni mai productivi cât ţi schimbul de cunoştinţe între statele membre. Tinerii sunt grav afectaţi de lipsa locurilor de munca dar tinerii sunt şi soluţia la această problemă iar politicile de tineret europene trebuie să trateze tinerii ca resurse pentru dezvoltarea economică a Uniunii. Tinerii nu sunt tributari vechilor mentalităţi naţionaliste tipic europene şi la ei se află seminţele ce vor crea a Uniune Europeană în adevăratul sens al cuvântului”.

Managementul fondurilor europene: ”Aderarea şi integrarea României la Uniunea Europeană a fost principalul vehicul pentru creşterea economică din ultimii 7 ani şi a adus beneficii financiare, sociale şi culturale fără precedent României. Fondurile europene, acest stimulent şi sprijin financiar acordat ţării noastre reprezintă atât un pericol cât şi o oportunitate extraordinară. Ar fi foarte greşit pentru noi ca ţară să credem că acest ajutor financiar va continua la nesfârşit şi să tratăm uşor şi fără responsabilitate aceşti ani în care avem la dispoziţie sume foarte mari de bani pentru a crea, ei bine tot, începând de la infrastructură şi până la un sistem de educaţie mai bun. Resursa umană este şi va rămâne mereu cea mai importantă resursă a ţării iar pentru a avea un management mai bun al fondurilor europene trebuie să investim în resursa umană. Începând de la cei care lucrează în Guvernul României la cei care scriu legile ţării, la oamenii din agenţiile de management şi până la beneficiari toţi trebuie să îşi înţeleagă rolul în procesul de accesare a fondurilor europene şi să o facă responsabil. Ne dorim să avem un management mai bun al fondurilor europene dar acest lucru nu ţine doar de instituţii şi ghidurile solicitantului, ţine de noi toţi, ca ţară, de fiecare individ în parte iar peste alţi 7 ani, după ce exerciţiul financiar 2014-2020 s-a încheiat, atunci când vom trage linie, România să fie precum Polonia, campioană europeană în absorbţia fondurilor europene”.

Europa 2050: ”Europa 2050 este o provocare şi o problemă pentru orice om politic şi orice politici europene pe care s-ar putea să le construim. Fluxul mare de tehnologie nouă, schimbările la nivel global, provocările de mediu şi lupta pentru resurse prime fac preconizarea foarte dificilă. Totuşi pentru asigura o Uniune Europeană puternică şi bine integrată în anul 2050, în care cetăţenii se bucură de un standard înalt de viaţă şi o economie sănătoasă, sustenabila, bazată pe tehnologii regenerabile atunci există câteva direcţii de acţiune: – încurajarea tinerilor spre iniţiativa privată – integrarea tehnologiilor noi în procesele de producţie – cercetarea şi dezvoltarea tehnologiilor verzi – revizuirea şi renovarea sistemelor europene de educaţie. Europa anului 2050 va fi aşa cum o construim noi acum să fie”.