Aerul la Bistriţa, greu de respirat din cauza prafului. Concentraţia, depăşită chiar şi de două ori

Bistriţa este oraşul cu aerul cel mai greu de respirat în această perioadă din ţară. Cel puţin potrivit datelor de pe calitateaer.ro. Numai luna aceasta s-au înregistrat 12 depăşiri ale concentraţiei de pulberi în suspensie, cu diametrul de 10 microni, mai precis e foarte mult praf.

Directorul executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud, Sever Roman, a declarat că datele au fost înregistrate de staţia automată de măsurare a calităţii aerului situată în incinta APM, date care trebuie confirmate cu analize de laborator.

„Într-adevăr, pe site-ul calitateaer.ro am înregistrat unele depăşiri la indicatorul PM10,  mai precis la praf. Cauzele sunt multiple. În primul rând condiţiile meteorologice nefavorabile, faptul că e perioada aceasta cu ceaţă şi cu plafonul jos de nori, nu se dispersează poluanţii şi, desigur, creşte valoarea concentraţiei maxime admisibile conform Legii Aerului, unde se permite o valoare maximă a concentraţiei de PM 10 de maxim 50 mcg/mc. Noi înregistrăm acest PM 10 şi printr-o metodă manuală, clasică, prin metode fizico-chimice, dar şi o metodă automată prin staţia automatizată de monitorizare a calităţii aerului. Am confirmat, până acum, 12 depăşiri la PM 10. De fiecare dată, am trimis notă informativă către Garda de Mediu şi am scris în această notă motivele pentru care considerăm noi că sunt aceste depăşiri. Am avut valori inclusivi de 100 de mcr/mc, dar trebuie să le confirmăm cu probe manuale”, a explicat Sever Roman.

Potrivit acestuia, staţia, amplasată în curtea APM, este una de fond urban şi are o reprezentativitate de 5 km2. „Măsurăm praful şi în alte puncte dsin judeţ, dar prin metode clasice, nu automate”, a spus el.

S-a ajuns la aceste depăşiri, în opinia specialiştilor APM, din cauza renunţării la sistemul centralizat de termoficare şi montarea de centrale termice de apartament: „Prin utilizarea centralelor de apartament se emite foarte mult praf. Apoi sunt foarte mulţi cetăţeni care se încălzesc cu lemne care nu sunt uscate, ci verzi, arderile sunt incomplete, praful e foarte mare. Toate arderile de deşeuri vegetale pe care le vedem în gospodăriile din satele noastre – întrucât cetăţenii nu înţeleg că ele trebuie duse la depozitul ecologic şi trebuie plătit pentru asta – se regăsesc inclusiv în aceste depăşiri. Calitatea aerului depinde de mulţi factori. Acest PM 10 este doar unul dintre ele. Alţi factori sunt dioxidul de carbon, monoxidul de suflf, arderile din trafic, de industrie. Industrie nu prea mai avem”, a explicat Sever Roman.

Iarna mai ales, concentraţia de PM 10 creşte şi din cauza deszăpezirii cu nisip şi pietriş astfel rezultând o o foarte mare cantitate de praf care se regăseşte în atmosferă.

„România, conform Legii 104, are dreptul la 35 de depăşiri într-un an de zile, noi avem confirmate 12 până acum numai la Bistriţa. Judeţul e în trendul României care a fost invitată alatăieri la Bruxelles să dea explicaţii pe calitatea aerului şi vom mai merge în 14 februarie, noi, ca şi ţară să dăm explicaţii alături de alte opt state UE pentru că toată lumea are probleme de menţinerea calităţii aerului”, a mai spus Sever Roman.

Concentraţia prea mare de praf duce la îmbolnăviri. „Aceste particule fine, microscopice sunt periculoase pentru sistemul respirator. Ajung prin inhalaţie la nivelul alveolelor pulmonare, intră în sânge şi poartă cu ele metale grele, viruşi, bacterii şi, depăşindu-se concentraţia maximă admisă, devin pericol pentru sănătate, mai ales pentru copii şi pentru cei cu imunitatea mai scăzută. Conform Legii aerului, CJ este obligat să facă un plan de menţinere a calităţii aerului, iar din cunoştinţele noastre au demarat lucrările pentru acest plan. Sunt propuse măsuri concrete de menţinere şi ameliorare a calităţii aerului. De exemplu, dacă se constată din trafic că sunt surse mari de poluare, se poate devia traficul rutier, sigur temporar până se revine la parametri normali”.