Potrivit lui Constantin Catalano, care a publicat un text în volumul „Studii şi cercetări etnoculturale” volumul VIII, primarul de atunci al Hordoului, Sebastian Câmpan „a poruncit să se pregătească un arc de triumf”, realizat din crengi de brad şi flori pe sub care a trecut Regele. Apoi, Majestatea Sa a fost primită în casa poetului cu pâine de mălai şi sare, oferită de Vasile Hordouan. Mai multe fete au oferit atunci flori oaspeţilor, iar câţiva copii, printre care şi cei ai fostului şef de post de poliţie, au recitat versuri din George Coşbuc.
„Regele şi-a manifestat dorinţa de a cere unui gospodar slănină afumată. S-a oferit Vasile someşan, a Lencului. Regele a fost surprins plăcut de prezenţa în casă a unui copil în săhăidac”, notează profesorul Catalano.
Regele Mihai I a revenit în satul Coşbuc după 60 de ani, în timpul vizitei oficiale făcută în anii 90, moment în care şi-a amintit de precedenta vizită pe aceste meleaguri.
„Găsesc satul neschimbat, dar pe aceiaşi oameni vrednici de numele ce-l poartă satul lor!”, a spus Regele Mihai I, afirmaţia sa fiind reţinută de Constantin Catalano.
Potrivit informaţiilor postate pe pagina web a Complexului Muzeal, casa natală a poetului George Coşbuc a fost clădită în preajma anului 1840, fiind locuită, rând pe rând, de părinţii poetului împreună cu cei paisprezece copii şi bunicul poetului, preotul Anton Coşbuc. După moartea preotului Sebastian, tatăl lui Coşbuc (1901) şi a mamei, Maria (1903), casa rămâne, prin înţelegerea fraţilor, celui mai mic dintre ei, Aurel. Acesta o transmite fiului mai mare, Sebastian, de la a cărui văduvă, Maria, o va cumpăra statul român în 1954.
Din iniţiativa grupului de cărturari ardeleni, redactori ai revistei „Luceafărul”, de la Sibiu se convine de comun acord cu „stăpânul” casei, Aurel Coşbuc, să înfiinţeze un muzeu dedicat poetului. Lucru acesta se şi întâmplă şi astfel casa natală a poetului Coşbuc devine primul muzeu memorial de literatura română din spaţiul românesc.
Adaugă comentariu