În această perioadă, sunt în curs de reabilitare termică zece blocuri de pe str.Florilor, B-dul Independenţei, Aleea Tineretului, str. Odobescu, str. Andrei Mureşanu, Plopilor, Mesteacănului, str. 1 Decembrie şi P-ţa Petru Rareş.
Anul trecut au fost reabilitate un număr de 14 blocuri, iar locatarii acestora plătesc deja mai puţin pentru încălzirea aparatamentelor în care locuiesc. Este vorba de blocul de la Lamă, de pe str.Florilor, B-dul Decebal, str. Zorelelor, Al.Greuceanu, 1 Decembrie, Arţarilor, Octavian Goga, B-dul Independenţei, str. Lt.Călin, str. Andrei Mureşanu, str. C.R. Vivu şi Al. Tineretului.
De ce s-au grăbit toţi aceşti oameni să-şi reabiliteze termic locuinţele? Fiindcă maritatea blocurilor de locuinţe din România, construite după proiecte elaborate în perioada 1950 – 1990, prezintă un nivel scăzut de izolare termică, iar aceasta se traduce în facturi mari pentru încălzire. Pe perioada iernii, mare parte din căldura unui apartament se pierde din cauza gradului redus de izolare termică, deşi locatarii o plătesc.
Un apartament cu două camere dintr-un bloc din România consumă de două ori mai multă energie termică decât un apartament din alte ţări europene. Acest lucru duce la facturi mari la întreţinere. Reabilitarea termică a blocului va reduce factura de întreţinere pe perioada iernii cu până la 40%. Pe timp de vară, locuinţele izolate asigură confortul termic fără cheltuieli suplimentare pentru aerul condiţionat.
Reabilitarea termică duce şi la dispariţia fenomenului de igrasie şi presupune refacerea faţadelor blocurilor. În prezent elementele de construcţii ale faţadelor sunt în cele mai multe cazuri deteriorate şi cu potenţial risc de prăbuşire. În urma reabilitării, mediul se va înfrumuseţa considerabil.
Avantajele obţinute în urma reabilitării termice a clădirilor sunt aşadar reducerea cheltuielilor cu combustibilii. Banii economisiţi vor fi folosiţi pentru alte cheltuieli importante, creşterea confortului locuinţelor din clădirile reabilitate; crearea de noi locuri de muncă în domeniul construcţiilor; protejarea mediului prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; schimbarea aspectului blocurilor de locuinţe şi implicit al localităţilor.
Finanţarea executării lucrărilor de intervenţie se asigură astfel: a) 50% din alocaţii de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului; b) 30% din fonduri aprobate anual cu această destinaţie în bugetele locale şi/sau din alte surse legal constituite; c) 20% din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari şi/sau din alte surse legal constituite.
Autorităţile administraţiei publice locale stabilesc, în cadrul programelor locale, necesarul de alocaţii de la bugetul de stat pentru finanţarea cotei-părţi aferentă blocurilor de locuinţe care vor beneficia de lucrări de intervenţie în anul bugetar următor, şi transmit programele locale Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului; Ministerul Dezvo ltării Regionale şi Turismului centralizează propunerile primite, în baza cărora include în proiectul bugetului de stat sumele necesare pentru finanţarea cotei-părţi aferente.
În limita resurselor bugetare alocate în acest scop prin legea bugetului de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului: a) aprobă, prin ordin al ministrului, programul naţional, prin care alocă bugetelor locale fondurile aferente cotei-părţi aferente (50%); b) repartizează şi comunică autorităţilor administraţiei pub lice locale fondurile alocate.
Blocurile de locuinţe neincluse în programul naţional în anul în curs rămân în baza de date a coordonatorilor locali pentru fundamentarea programelor locale şi naţionale în anii următori.
Sursa informaţiilor este portalul Primăriei Bistriţa.
Adaugă comentariu