„Agresivitatea” primarului Creţu, taxată. Cine spune despre existenţa unui grup infracţional

„Mi se pare absolut anormală agresivitatea domnului primar Creţu şi a Comisiei locale de fond funciar. E o bătălie teribil de mare. Aş vrea ca domnul primar să ştie!”, a declarat, la Bistriţa, un fost ministru al Agriculturii, actual vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu Siseşti”. Este vorba de Valeriu Tabără, fost coleg de partid la PUNR cu Ovidiu Creţu. Se pare că dintotdeauna cei doi au avut păreri radical diferite în ce priveşte Staţiunea Pomicolă Bistriţa.

Prezent la Bistriţa pentru un workshop, Valeriu Tabără a insistat să-i dea o replică primarului Bistriţei. Ovidiu Creţu ar fi declarat că Valeriu Tabără ar dori să pună mâna pe Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa şi că acesta ar fi motivul pentru care Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice nu vrea să pună la dispoziţia municipalităţii tot terenul cerut de Comisia locală de fond funciar Bistriţa.

„Am dus o adevărată luptă pentru existenţa acestei Staţiuni. La un moment dat, domnul primar al Bistriţei, Ovidiu Creţu, a spus că eu am nişte interese aici şi bătălia este pentru că eu vreau să preiau Staţiunea Bistriţa. Am articolul acasă şi îl ţin ca o amintire. Nu, a fost niciodată vorba de o astfel de intenţie. E o bătălie teribil de mare nu doar aici la Bistriţa, ci peste tot fiindcă e un sector de interes major, public”, a spus Valeriu Tabără.

Fostul ministru al Agriculturii a spus că Staţiunea Bistriţa este un brand cu care municipalitatea ar trebui să se mândească, nu să-l distrugă.

„Mie mi se pare absolut anormală agresivitatea Comisiei locale de fond funciar şi a domnului primar Creţu. Şi când era prefect am avut discuţii legate de ce s-a întâmplat cu sectorul pomicol din Bistriţa-Năsăud. În primul rând vreau să îi amintesc faptul că Staţiunea Bistriţa este un brand nu numai pentru oraş şi judeţ, ci pentru toată zona Transilvaniei şi tot ce înseamnă cercetarea ştiinţifică. E vorba de zeci de soiuri create de cireş, de măr. Au fost create soiuri cu rezistenţă la Plumpox, o boală care decimează şi pune în pericol inclusiv existenţa speciei prun şi vişin, ca să nu mai pun în discuţiile de care e atât de mare nevoie. În ce mă priveşte, eu nu m-am opus niciodată retrocedărilor dacă ele nu erau susţinute de documente. Chiar am avut discuţii şi la PUNR când, pe Legea 1, elaborată de Vasile Lupu, cu restituirile care ar fi trebuit să fie pe bază de documente. În 1994, am spus să avem grijă să deschidem calea spre privatizare până la limita legii pentru că prevedeam că în timp privatizarea va merge nu spre români, ci spre alte direcţii. În Transilvania este chiar mai complicat decât se înţelege la prima vedere. Patrimoniul public pe care îl are Staţiuunea Pomicolă Bistriţa, de 151 de ha, este unul legal şi nu încalcă drepturile nimănui. Aş vrea ca domnul primar să ştie şi să se ocupe de celelalte 144 de hectare, puse la Comisiei de fond funcar locale pentru a satisface cererile celor care cer pământ şi s-au dat în baza prevederilor legale. Nu depăşim legea”, a spus Valeriu Tabără.

Potrivit acestuia, prefectul judeţului Ovidiu Frenţ a făcut o intervenţie la HG 422/2017 şi a cerut modificarea unor articole.

„Ele erau pe lângă lege. Răspunsul e clar, inclusiv cel al Curţii Constituţionale. CC nu anulează legea, ci sesizează că ar putea fi nişte suprapuneri, dar nu sunt. Avocatul Poporului a reacţionat la un demers unilateral, fără să consulte Academia sau Staţiunea să verifice realitatea. Din toate punctele de vedere, Legea 64 care reglementează cele două anexe de la Staţiunea Bistriţa este constituţională. Orice altceva sunt speculaţii. Judeţul Bistriţa-Năsăud are nevoie de prestigiu. Staţiunea e un brand pe care nu îl poţi câştiga oricând. Cu ea te poţi duce în faţă şi te poţi lăuda că e prun obţinut la Bistriţa, e tehnologie creată acolo”, a mai spus fostul ministru al Agriculturii.

Prezent alături de Valeriu Tabără în aceeaşi conferinţă de presă, directorul Staţiunii, Ioan Platon, a explicat că nu poate fi dovedit cu acte faptul că 72 de solicitanţi au avut teren la Bistriţa în perimetrul Staţiunii, dar, cu toate acestea municipalitatea insistă să îi pună în posesie aici.

„Disputăm cu Primăria Bistriţa 144 de hectare, care există. De nouă ani refuză să pună în posesie cetăţenii, 72 la număr, deşi noi am pus la dispoziţia lor 82 de hectare, platoul acela cu livezi lăsate în izbelişte şi încă 60 de hectare la Slătiniţa. Când s-au verificat toate amplasamentele la cetăţeni, numai pentru 82 de hectare s-a dovedit că acelea sunt amplasamentele, oamenii aceia având actele în regulă şi au putut solicita. Nu i-au pus în posesie fiindcă Primăria Bistriţa vrea mai mult cu 33 de hectare, de aici, de la Bistriţa. Per ansamblu există suprafaţa, dar au vrut numai amplasamentele de aici. Dacă ni s-ar mai lua 33 de ha, am rămâne cu 50 de hectare, ceea ce ne-ar pune în pericol funcţionalitatea”, a spus Platon.

Directorul Staţiunii Pomicole a mai spus că, în opinia sa, toate aceste presiuni se fac întrucât e vorba de un „un grup infracţional organizat” care a concesionat drepturi litigioase, a luat banii de la oameni şi nu le-a mai dat nici banii înapoi, nici terenurile.

„Am suspiciuni că e un grup infracţional format din diverşi oameni. Sunt vândute drepturi litigioase. Vă adresez o întrebare: toţi cetăţenii au fost puşi în posesie pe vechiul amplasament? Dacă s-ar face verificări pe Unirea, pe Valea Rusului, pe centură, cum s-a dat la italian terenul prin Gloria Bistriţa s-ar constata atâtea matrapazlâcuri! Este o doamnă de fier care stă bine merci în Primăria Bistriţa până la adânci bătrâneţi. Nu vreau să îi dau numele, dar o ştie toată lumea. În momentul când vor fi puşi în posesie (cei care revendică teren de la Staţiunea Pomicolă -n.r.) se va sparge buba. Oamenii au venit la mine şi mi-au spus că pe Drumul Dumitrei Vechi nu a avut teren ăla, ăla, ăla, dar doamna Primăriei i-a pus în posesie, că eu aşa îi spun la doamna asta”, a declarat Ioan Platon.

Valeriu Tabără a declarat că, în urmă cu 10 ani, a sesizat instituţiile statului în legătură cu aceste abuzuri legate de retrocedări, iar în timp a fost întrebat dacă îşi menţine acuzaţiile.

Fostul ministru al Agriculturii a spus că nu şi le-a retras, dar nici nu ştie dacă s-a început vreo anchetă de către DNA sau nu. El speră însă că toţi ce vinovaţi de retrocedări abuzive vor face închisoare.