Agricultura ecologică, o păcăleală pentru bani mai mulţi de la APIA care s-a lăsat şi cu scandal

Un scandal a zguduit Centrul local APIA de la Teaca în toamna acestui an. A pornit de la Ardan, satul care a spart gheaţa în agricultura ecologică şi de la Petru Cătinean, preşedintele Grupului de producători locali. Potrivit unor surse locale, o bună parte dintre fermierii de la Ardan care s-au declarat ecologici nu vor mai primi subvenţii mai mari pentru acest tip de agricultură fiindcă nu au depus la timp certificatul de operator în agricultura ecologică, document ce se eliberează de firme private şi costă între 700 şi 800 de lei. Oamenii susţin că i-ar fi dat lui Petru Cătinean un soi de avans ca să le procure certificatele de la o firmă cu sediul la Cluj. Întrucât nu a primit toţi banii, firma respectivă a eliberat numai o treime din certificatele solicitate de ţărani, iar aceştia nu au putut să le depună până la termenul stabilit de APIA şi, drept urmare, nu mai sunt consideraţi beneficiari ai banilor alocaţi pentru agricultura ecologică. Supărarea este mare la Ardan, întrucât pentru noul ciclu financiar 2014-2020, subvenţia pe suprafaţă la culturile ecologice urmează să crească la 600 de euro/ ha.

Speriat de turnura pe care au luat-o lucrurile, Petru Cătinean ar fi obţinut rapid certificatele de la Cluj şi s-a dus cu ele la Centrul APIA Teaca, solicitând să fie înregistrate chiar şi mai târziu. Cum termenul a fost depăşit, funcţionarii APIA nu au mai putut face nimic, iar scandalul e cât casa. Dintr-o dată, fermierii din Ardan şi-au dat seama că au investit bani în tot soiul de hârtii şi nici măcar nu-i pot recupera acum din subvenţii.

De producţie ecologică nici nu poate fi vorba. Până azi nu a văzut nimeni vreun litru de lapte ecologic de la Ardan care să fie prezentat măcar într-o expoziţie dacă nu vândut într-un magazin specializat, nicio bucată de brânză şi niciun cartof cu etichetă.

Potrivit reglementărilor în vigoare, pentru a se certifica ecologic, o fermă trebuie să încheie un contract cu o companie specializată, care este aprobată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. În România sunt circa 20 de organisme de inspecţie şi certificare. Fiind foarte mulţi fermieri declaraţi ecologici, spun sursele noastre, nu vine nimeni să verifice nici cu ce substanţe s-a dat pe pământul pe care paşte vaca, nici dacă fermierul a stropit culturile de cartofi împotriva dăunătorilor. Tot ce interesează este încasarea taxei pentru eliberarea certificatului, suma variind 50 de euro şi 200 de euro.  Teoretic, organismele de inspecţie şi certificare ar trebui să facă anumite controale, dar nu le fac. Ele pur şi simplu eliberează certificatul de produs ecologic, iar deţinătorii lor îşi pot eticheta produsele cu „ecologic„. Pe această etichetă sunt obligatorii următoarele menţiuni: referirea la producţia ecologică, siglele, numele şi codul organismului de inspecţie şi certificare care a efectuat inspecţia şi a eliberat certificatul de produs ecologic. Aţi văzut aşa ceva în Bistriţa-Năsăud?

În timp ce consumatorul local nu vede niciun beneficiu de pe urma agriculturii ecologice, Petru Cătinean se laudă de câte ori are ocazia. De fiecare dată însă, el vorbeşte la viitor.

“Avem deja comenzi pentru a livra laptele ecologic la o fabrică de lactate din Ibăneşti şi la Dorna Lactate. Preţul de achiziţie nu va fi cu mult mai mare faţă de alte centre de achiziţie, doar cu 20%. (…) Grupul de producători de la Ardan are 262 de membri. Deşi trecem printr-o criză a laptelui, în prima fază vom livra lapte ecologic, apoi miei dacă vom semna un contract şi fructe ecologice. Avem pentru fructe cerere mare. Am primit comenzi de la Selgros să încheiem contracte pentru mere. Noi am putea livra cam 1200 de tone de mere. (….) Acum lucrăm la o fabrică care va procesa numai lapte ecologic. Intenţionăm să deschidem un magazin şi cu alte produse ecologice până în toamnă. Este în curs de înfiinţare o cooperativă judeţeană, Bio Bistriţa, care va comercializa produsele ecologice din tot judeţul. Va prelua de la celelalte cooperative înfiinţate mărfurile şi atunci vom avea mai multe produse ecologice”, a declarat la începutul anului Petru Cătinean.

Toamna a trecut, urmează iarna, iar bistriţenii au văzut niciun magazin cu produse ecologice.

Poate tocmai pentru că se dau tot mai puţini bani – numărul operatorilor “ecologici” crescând la nivel de ţară în ultimii ani – şi nu se vede niciun rezultat, şi Bistriţa-Năsăud e în regres cum însuşi Petru Cătinean recunoştea la începutul anului. “Vom obţine un recul al numărului de operatori din agricultura ecologică de la 3600 de operatori cât a avut judeţul Bistriţa-Năsăud nu ştiu dacă vom trece de 200 de operatori în acest an. Nu ştiu pe câţi voi reuşi să-i mai menţin. Primii am fost noi, 173 din Ardan, iar în trei ani am ajuns la 3600 de operatori şi suntem la ora actuală pe locul doi privind numărul de operatori economici după judeţul Suceava”, a spus el.

Voci autorizate spun că zone cu adevărat ecologice sunt doar cele din vârf de munte şi că nu avem nicio dovadă că, la deal sau la câmpie, ţăranii nu sau cu chimicale ca să obţină producţie. Din moment ce nu-i verifică nimeni?

Cristiana Sabău