Alergători din toată Transilvania s-au adunat, sâmbătă, la Castelul Teleki de la Posmuș, loc de pornire și de sosire pentru Semimaratonul Mocăniței, ediția a doua. Evenimentul a fost organizat cu scopul de a aduna cât mai mulți bani pentru restaurarea liniei ferate înguste pe care să circule trenul care leagă Teaca de județul Mureș, dorința Asociației Mocănița Transilvaniei fiind aceea de a înlocui, până anul viitor, traversele uzate de pe 3 km cu altele noi care să permită punerea în mișcare a trenului.
La semimaraton s-a alergat pe 24 de kilometri, iar la cros pe 10 km. Fiecare și-a ales ce distanță a dorit, în ambele cazuri traseele fiind spectaculoase datorită reliefului și peisajelor superbe de toamnă.
”Am decis anul acesta, împreună cu colegii de la Hai-Hui, să organizăm atât startul, cât și finișul la Castelul Teleki Posmuș fiindcă este recent restaurat și inaugurat și ar fi păcat să nu ne bucurăm de acest loc. De data aceasta, alergătorii nu mai ajung la Teaca fiindcă ar fi fost foarte departe, dar traseul pe care l-am ales este foarte frumos, merge pe Via Transilvanica, apoi trece pe la Valea Ascunsă, alergătorii vor merge prin vie, pe lângă lacuri, urmează pădurea și, la final, vor ajunge în livadă, unde vor alerga printre mere. Avem participanți din toată Transilvania. S-au înscris 180 de persoane la cele două probe. Este o creștere cu 30% a numărului de participanți față de anul trecut, ceea ce ne bucură”, a spus Cristian Moldovan, de la Asociația Mocănița Transilvaniei, organizație căreia i s-a alăturat pentru acest eveniment Consiliul Județean și Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud.
Și acest eveniment, ca și celelalte organizate până acum, au ca scop final strângerea de fonduri pentru restaurarea căii ferate înguste pe care să circule mocănița.
”Oricine se poate implica în proiect adoptând o traversă care costă 100 de lei, costul pentru înlocuirea unei traverse uzate. Când vom înlocui 3000 de traverse, vom începe să circulăm cu trenul pe primii 3 kilometri. Până acum au fost adoptate 210 traverse începând cu evenimentul Povestea Vinului din Bistrița. Apoi am mai fost prezenți la lansarea Via Transilvanica de la Alba Iulia și la deschiderea Castelului Teleki de la Posmuș. Așadar, am făcut 200 de metri și mai avem 2800. Și pentru noi este un maraton proiectul mocăniței și atunci se îmbină foarte bine cu latura sportivă”, a mai spus Cristian Moldovan.
În prezent, trenul nu mai circulă pe această linie: ”A circulat în 2015, dar acum nu mai putem să-l punem în mișcare fiindcă sunt foarte vechi traversele și este nevoie să le înlocuim aproape în totalitate. 90% dintre ele sunt deterioritate și nu merită riscul să circuli în condițiile acestea. Noi ne propunem ca, până anul viitor, să reabilităm trei kilometri, iar de acolo vedem cum evoluează și contextul”.
Și Daniel Oltean, de la aceeași organizație, ne-a spus că ”Adoptă o traversă!” este un concept preluat de la alții, dar care a prins foarte bine inclusiv în locuri în care asociația se aștepta mai puțin.
”Săptămâna trecută am fost la Alba Iulia, la lansarea Via Transilvanica, și au venit să adopte traverse oameni care nu ne cunoșteau, dar le-a plăcut proiectul. E un mod de a da ceva înapoi comunității, exact cum percepem și noi lucrurile. Donatorii sunt de regulă familii de 35-45 de ani, familii cu copii, care au un venit peste mediu și care înțeleg că nevoia de a ajuta comunitatea să crească este foarte mare și astfel ei se pot implica. Având în vedere că acum 5 ani eram doi oameni și acum suntem vreo 30, eu cred că e o îmbunătățire, e o vizibilitate mai mare, iar oamenii văd mai mult decât o idee de proiect, văd acțiuni pe care noi le-am desfășurat deja și planurile pe care le avem”, a spus el.
Becali a fost la Iasi. Putea fi un invitat de onoare la Posmus. Cred ca ar fi „adoptat” cateva sute de traverse. Apoi in BN sunt atatia patroni „abonati” la banii de la stat incat pentru fiecare ar fi fost „floare la ureche” cateva zeci de traverse. Se mai pot inventa diverse titluri cum ar fi „contributor esential” , „contributor de onoare” , „ctitor” etc. Se pot atribui de asemeni premii in excursii viitoare cu Mocanita.
Este o actiune extrem de importanta si de benefica pentru tot judetul! Vreau sa-i felicit din toata inima pe acesti”temerari ” care organizeaza astfel de actiuni!Poate vreodata o sa-i cunosc personal …Eu m-am nascut si am copilarit nu departe de traseul mocanitei.I-mi amintesc ca atunci cand auzeam suieratul locomotivei ma cuprindea un sentiment de bucurie si maretie!,…,parca era trenul meu! Stiu ca odata ,impreuna cu cel mai bun prieten al meu din copilarie,CHIMU,am lasat vacile in „cucuruzi”si am fugit peste deal sa vedem trenul!…Entuziazm,bucurie,maretie…Dar anii au trecut si am trcut si eu intr-un al timp al existentei noastre! Ma bucur din tot sufletul „dragi temerari „,pentru tot ceea ce faceti!D-ne ajuta!
Unul dintre sponsori a fost S.C.Megatitan Beclean , cel care a facut medaliile de participare. Acestea au fost pregătite si lustruite de elevii de la LT ”Henri Coanda” Beclean si Şcoala Profesională Tirlişiua. Acesti elevi sunt la învațământ profesional dual si fac practica la Megatitan.
Facem tot felul de „Asociatii”, să trăim bine din donații…… că la muncă este greu…
Marius, din păcate răspunsul tău este exact percepția generală despre astfel de activități în România. În schimb, pentru a produce o schimbare în bine în comunitatea locală printr-o astfel de „asociație” este nevoie de mult efort și implicare la nivel personal, atât prin timp cât și prin resurse materiale din partea membrilor asociației, de multe ori în timpul liber sau rupt din cel alocat familiei. Am renunțat a mai explica persoanelor cu mentalitatea dvs despre ce este vorba, continuăm să facem ce considerăm că este corect și benefic pentru proiectul în care credem, în speranța că la un moment dat se vor vedea rezultatele.