Zece monede de argint au mai fost descoperite la Ilișua, în zona Cetățele, de arheologi de la Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud și voluntari de la Asociația Celtic Transilvania. Acestea completează descoperirea făcută anul trecut de Andrei Muji care a găsit, cu detectorul de meatle, circa 200 de monede de argint.
”În data de 17 februarie 2024, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud în colaborarea cu Asociația Celtic Transilvania a efectuat un diagnostic arheologic în localitatea Ilișua (com. Uriu), în punctul Cetățele.
Aici a fost descoperit cu detectorul de metale în luna martie 2023, un tezaur monetar de circa 200 de monede de argint, în pădurea de pe dealul respectiv, de către Andrei Muji. Tezaurul a fost predat de către descoperitor, respectându-se toate procedurile legale, și se află în custodia Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud.
Tezaurul identificat era format din 150 de monede determinate și 54 de fragmente de mici dimensiuni. Cele 150 de monede determinate sunt denari maghiari ai regilor din Casa de Habsburg (Ferdinand I, Maximilian al II-lea și Rudolf al II-lea), weisspfennigi de Boemia (Ferdinand I), jumătăți de groși de Świdnica (Ludovic Jagello), jumătăți de groși polonezi de la Cazimir Jagello până la Sigismund I, groși ai Coroanei poloneze (Sigismund I și Ștefan Báthory) și monetăriilor Lituaniei (Sigismund August), groși de Gdańsk (Sigismund I și Ștefan Báthory), groși ai Prusiei vasale (Sigismund I), tripli groși ai Coroanei (Sigismund al III-lea), groși de Brandenburg-Prusia (Albert de Brandenburg) și groși ai margrafului de Brandenburg Johann v. Küstrin”, transmite Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud pe Facebook.
Potrivit instituției, cercetările efectuate au dorit să verifice locul de descoperire al tezaurului, să identifice piese monetare care era posibil să fi rămas în situ și să clarifice pe cât posibil detalii despre contextul arheologic al acestuia.
”Astfel în urma secțiunii efectuate în locul de descoperire indicat de către descoperitor, am reușit să mai recuperăm circa 10 monede de argint, din păcate o parte din ele fiind în stare extrem de fragmentară. S-a putut contura groapa de intervenție a descoperitorului, iar din pământul aruncat am putut recupera încă câteva piese. Cert este că nu am identificat nici un fragment ceramic care să aparțină unui vas în care să fi fost depozitat tezaurul. S-a identificat doar un fragment de cataramă de fier ce ar putea proveni de la obiectul (probabil din piele) în care s-au aflat monedele.
Descoperirea monetară de la Ilișua se alătură grupului de tezaure transilvănene care au ca termen post-quem anii 1597 și 1598: Posmuș (Bistrița-Năsăud), Leorinț, Alba Iulia și Abrud (jud. Alba Iulia) etc. având o compoziție specifică acestui orizont de tezaurizare deja cunoscut. Fenomenul, ieșit din comun, este o reflectare în plan monetar a Războiului de Cincisprezece Ani și, dincolo de starea de nesiguranță a populației, numărul și dimensiunea tezaurelor reflectă o creștere a volumului masei monetare aflată în circulație pe teritoriul Transilvaniei, creștere determinată de infuzia de monedă menită a susține cheltuielile militare”, a transmis Complexul Muzeal, care a mulțumit tuturor voluntarilor participanți la această acțiune.
Adaugă comentariu