De exemplu, un consultant a spus că nu i se pare normal ca zona comunei Lechinţa să beneficieze de cel mai mare punctaj în competiţia pentru pensiuni turistice considerându-se astfel că ar avea cea mai mare atractivitate din acest punct de vedere în timp ce Aluneasa să aibă un punctaj mult mai mic, deşi se ştie că e într-o zonă montană extrem de atractivă.
De asemenea, reprezentantul unei asociaţii a crescătorilor de taurine din comuna Livezile a atras atenţia că localitatea Cuşma este considerată, în acte, zonă de câmpie, deşi se află la poalele munţilor.
„Vin urşii la câmpie şi dau iama prin turmele noastre? Nu se poate chiar aşa. Trebuie regândite aceste documente care sunt de-a dreptul absurde”, a spus persoana respectivă.
Agenţia de Dezvoltare Rurală şi Pescuit a întocmit o listă a comunelor din România cu cel mai mare potenţial turistic. Din judeţul nostru, sunt mai mult de jumătate dintre comune trecute pe această listă.
Pe locul întâi, cu cel mai mare punctaj, 46,5 se află comuna Livezile cu cea mai mare concentrare de resurse turistice. Avantajul acestei commune este acela că e traversată de DN 17, se află la distanţă mică de Bistriţa, deţine un muzeu cu colecţii de ceramică populară, cusături şi picturi pe lemn. În centrul satului Livezile poate fi vizitată Biserica evanghelică din secolul al XVI-lea, cu turn clopotniţă din 1860, tot aici se mai află casa parohială şi un conac din secolul al XVIII-lea. În localitate sunt mai multe case construite în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea. În satul Dorolea este o Biserică evanghelică (1858-1861), iar în satul Dumbrava se află Biserica din lemn cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din secolul al XVIII-lea. Pe teritoriul comunei LIvezile sunt două rezervaţii naturale, Piatra Cuşmei şi Comarnic. Se pot practica diverse forme de turism, de la drumeţii, la alpinism sau tabere de vară.
Pe locul al doilea cu 45,5 puncte se află comuna Lechinţa. Aici poate fi vizitată Biserica evanghelică (secolul al XV-lea), Biserica ortodoxă “Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” (fostă biserică evanghelică) din satul Sângeorzu Nou, construită în acelaşi secol, Biserica de lemn “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din satul Bungard, costruită în anul 1711, monument istoric,Biserica de lemn “Sfânta Cuvioasă Paraschiva” din satul Sângeorzu Nou, construcţie din sec. al XVIII-lea, de asemenea monument istoric. Monumente importante mai sunt la Ţigău, Vermeş, Chiraleş, conacul din Lechinţa care adăposteşte azi Primăria, casa parohială din satul Chiraleş, construcţie din secolul al XVI-lea, dar şi Cramele Lechinţa. Aici poate fi practicat turismul cinegetic, dar şi cel cultural. Investiţii în lacuri cu peşti şi hidrobiciclete ar putea fi afaceri de success în zonă.
Pe locul trei în topul comunelor cu potenţial turistic este Prundu Bârgăului cu punctaj 45. Considerată inima văii Bârgăului, localitatea este reprezentativă pentru felul cum a descris istoricul Vasile Netea această zonă „cu un specific al ei, cu captivante aspecte pitoreşti, cu ţărani desprinşi parcă dintr-o mare frescă dacică, se află şi în răsăritul Ardealului – Țara Bârgăului,- alcătuită şi ea numai din câteva sate, aşezate la poalele Munţilor Bârgăului, străjuiţi de vârful Heniul, şi ai Munţilor Călimani. Ca şi Țara Oaşului, şi ca Țara Haţegului sau a Bârsei, pentru a aminti numai câteva din ţările Ardealului, Țara Bârgăului are prin arhitectura caselor şi a porturilor sale populare, o originalitate şi o notorietate cunoscute peste toate cuprinsurile româneşti”. În biserica din centrul satului se află o colonie de lilieci, zona e cunoscută pentru prelucrarea lemnului şi turism cinegetic.
nu stiti de ce? pentru ca apa de cusma ajunge la lechinta si canalizarea celor de la lechinta ajunge ……in cusma!
turism inseamna nu doar peisaj, costume populare, inseamna pensiuni, restaurante,sa poti sa ramai undeva cateva zile si apoi cu ceva cu ce sa umpli aceste zile. (Sport, drumetii,etc.) Pentru asta e nevoie de drumuri si apa in primul rand. Daca acestea s-ar face, restul ar face investitori privati. Dar cum sa construiesti cand in zonele frumoase nu ajungi decat pe drumuri forestiere care iarna nu se deszapezesc? Daca ramanem la turismul de aventura sau agroturismul mult laudat, cand iti cari totul dupa tine, nu vor veni bani niciodata din acest domeniu.
Stimata doamna, turismul in modul in care este vazut la noi nu considera programul turistic ca generator de venituri. Nu este suficient ca sa ai pensiuni si hoteluri de prima mana unde se poate manaca si dormi ci trebuie sa ai posibilitatea de a oferi un program turistic variat si atragator. Ca sa poti face asta, trebuie sa ai o infrastructura turistica gandita eficient si, mai ales, promovata in mod corespunzator. Daca toata aceasta infrastructura este cuprinsa intr-un parteneriat in asa fel incat turistul care vine sa se poata informa in extenso si despre toate atractiile care pot fi vizitate sau care sunt oferite, atunci ai facut un prim pas. Doar ca sunt extrem de multe lucruri de facut. S-a incercat ceva pe axa Leader, dar si asta s-a transformat din abordare „de jos in sus” in abordare „daca faci cum spunem noi esti eligibil, daca nu, nu”. Trebuie o sinergie la toate nivelurile pentru a putea face cava care sa fie si eficient si folositor. Cu o floare nu se face primavara, ca peste tot de altfel!