Anul alegerilor locale și parlamentare. Reguli noi

În acest an vor fi organizate alegeri locale şi parlamentare după noi reguli, cu primari aleşi într-un singur tur şi şefi de Consilii Județene aleşi indirect, dar şi cu un Parlament mai mic, ales pe liste.

Ambele scrutine vor fi organizate după noi reguli, în urma modificării legislaţiei electorale în cursul anului 2015. Astfel, alegerile locale urmează să fie organizate în mai-iunie, iar alegerile parlamentare cel târziu la finalul lunii noiembrie.

În privinţa alegerilor locale, noua legislaţie prevede alegerea primarilor dintr-un singur tur de scrutin, aşa cum s-a întâmplat şi în 2012, când legislaţia a fost modificată în timpul guvernării Boc. În schimb, noua lege prevede că preşedinţii de Consilii Judeţene nu vor mai fi aleşi prin vot direct, ci vor fi aleşi din rândul consilierilor judeţeni aleși pe liste, prin votul majorităţii.

Măsurile au fost contestate de unii politicieni, care au susţinut că un astfel de sistem electoral avantajează partidele mari, primarii în funcţie şi candidaţii cu notorietate, dezavantajând partidele mici şi candidaţii din afara sistemului, dar și că alegerea președintelui CJ în mod indirect dă startul unor jocuri de culise.

Preşedinţii Consiliilor Judeţene, dar şi vicepreşedinţii şi viceprimarii, vor fi aleşi în mod indirect, prin vot secret de Consiliul Judeţean, cu majoritate simplă. Aceştia vor putea fi demişi, însă, la iniţiativa a cel puţin o treime din numărul consilierilor judeţeni, cu majoritate calificată, adică voturile a două treimi din numărul total, şi motivat.

Până în acest moment, principalele partide nu şi-au anunţat listele de candidaţi.

În ceea ce priveşte alegerile parlamentare, din toamna acestui an, legislaţia prevede revenirea la scrutinul pe listă, folosit ultima dată la alegerile din 2004. Noua legislaţie electorală prevede o normă de reprezentare pentru deputaţi de 73.000 de locuitori şi de 168.000 de locuitori pentru senatori, ceea ce va duce la o scădere a numărului de parlamentari. Astfel, vor fi aleşi 308 deputaţi, plus 18 deputaţi ai minorităţilor, şi 134 de senatori. Legislativul va număra 466 de deputaţi şi senatori, faţă de 588, câţi au fost aleşi în 2012. Bistrița-Năsăud va avea cinci deputați și doi senatori.

Diaspora va fi reprezentată în continuare de 4 deputaţi şi 2 senatori, o premieră constând însă în introducerea votului prin corespondenţă pentru acest tip de alegeri. Renunţarea la votul uninominal cu sistem de compensare va duce la diminuarea numărului de parlamentari, cu toate acestea propunerea validată de referendumul naţional din 2009 legat de Parlamentul unicameral şi reducerea numărului aleşilor la 300 rămâne pe hârtie.