Anul de pandemie prin prisma încălcării legilor. Cât au lucrat procurorii și pe cine au trimis în judecată

În primul an de pandemie, procurorii din Bistrița-Năsăud au avut de soluţionat cu 26% mai puține dosare față de anul precedent, se arată în raportul de activitate al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, condus de prim-procuror Angela Sîngeorzan.

Potrivit acestuia, procurorii au avut de soluționat un număr de 16780 cauze (inclusiv cauzele cu autor necunoscut – A.N.), comparativ cu 17.200 cauze în 2019, mai puţin cu 420 cauze (- 2,44 %).

Au fost soluţionate 5005 cauze, faţă de 6783 în perioada de comparaţie (2019), înregistrându-se o scădere cu 1778 cauze (-26.21 %).

Au fost soluţionate cu trimitere în judecată un număr de 616 cauze (595
rechizitorii şi 21 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei), comparativ cu 687 cauze (642 rechizitorii şi 45 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei), rezultând o scădere cu 71 cauze (-10.33%).

Au fost trimişi în judecată 700 inculpaţi, faţă de 787 inculpaţi în perioada de comparaţie, în scădere cu 87 inculpaţi.

Au fost trimişi în judecată în stare de arest preventiv, un număr de 64 inculpaţi, faţă de 55 în anul 2019, în creştere cu 9 inculpaţi, cu menţiunea că faţă de alţi inculpaţi s-au dispus în anumite cauze, măsuri preventive mai blânde (controlul judiciar).

Prin infracţiunile ce au făcut obiectul trimiterilor în judecată s-a reţinut cauzarea unui prejudiciu total de 1.267.325 lei şi 40.100 euro (4.878.111 lei şi 61.389 euro, în 2019).

A crescut stocul de dosare nesoluţionate, fiind rămase în lucru 10641 cauze(6613 cu A.C. si 4028 cu A.N.), faţă de 9051 cauze în anul 2019, creşterea fiind cu 1590 cauze (+17,57%).

Au rămas nesoluţionate un număr de 6613 cauze cu autor cunoscut, faţă de 5279 cauze în anul 2019, în creştere cu 1334 cauze (+25.27 %).

Statistic, din totalul de 16780 cauze înregistrate, au fost soluţionate 5005 cauze, la care se adaugă 1134 conexări, declinări şi preluări, rămânând nesoluţionate 10641 cauze, din care 4028 cu A.N. şi 6613 cu A.C.

Din anul 2019 a rămas un stoc de 9051 cauze, la care s-au adăugat 7729 cauze intrate în cursul anului 2020, din care au fost soluţionate 6139 cauze(5005+1134), astfel că numărul cauzelor soluţionate a fost mai mic decât numărul celor intrate(-1590 cauze).

Pe categorii de infracţiuni, situaţia inculpaţilor trimişi în judecată prin rechizitoriu şi acord de recunoaştere a vinovăţiei este următoarea:

• infracţiuni contra persoanei = 106 cauze/142 inculpaţi, din care: pentru omor = 3/6 inculpat, tentativa la omor =5/7 inculpaţi, ucidere din culpă = 14/15 inculpaţi; loviri sau alte violenţe = 60/83 inculpaţi, vătămare corporală = 2/3 inculpaţi, vătămare corporală din culpă = 4/4 inculpaţi, vătămarea fătului = 1/1 inculpat, viol = 3/6 inculpaţi, act sexual cu minor = 5/6 inculpat, infracţiuni contra libertăţii persoanei = 6/8 inculpaţi, agresiune sexuala = 2/2 inculpaţi, corupere sexuală minor = 1/1;
• infracţiuni contra patrimoniului = 55 cauze/76 inculpaţi, din care: pentru furt = 28/40 inculpaţi, tâlhărie = 12/16 inculpaţi, înşelăciune 6/9 = incul-paţi, distrugere = 7/9 inculpaţi, alte infracţiuni = 2/2 inculpaţi;
• infracţiuni contra autorităţii = 4 cauze/4 inculpaţi;
• infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei = 8 cauze/15 inculpaţi, din care pentru infracţiunea de mărturie mincinoasă = 7/13 inculpaţi;
• infracţiuni de corupţie şi asimilate infracţiunilor de corupţie (prevăzute de Codul penal şi de Legea nr. 78/2000) = 1 cauze/1 inculpaţi;
• infracţiuni de evaziune fiscală = 5 cauze/5 inculpaţi;
• contrabandă = 3 cauze/4 inculpaţi;
• infracţiuni de fals = 5 cauze/5 inculpaţi;
• infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială = 15 cauze/17 inculpaţi din care: pentru abandon de familie = 14/14 inculpaţi şi alte infracţiuni = 1/3 inculpaţi;
• infracţiuni silvice = 10 cauze/12 inculpaţi;
• infracţiuni contra siguranţei circulaţiei pe drumurile publice = 389 cauze/400 inculpaţi;
• infracţiuni de serviciu = 9 cauze/13 inculpaţi;
• alte infracţiuni = 6 cauze/6 inculpaţi.

”În anul 2021, ne vom canaliza preocupările pe linia obiectivelor principale pe care le avem în vedere pentru eficientizarea activităţii şi care vizează:

• îmbunătăţirea actului managerial la toate unităţile de parchet, în scopul obţinerii creşterii tuturor indicatorilor de performanţă;
• îmbunătăţirea indicatorului de operativitate a soluţionării cauzelor, prin sporirea fermităţii în activitatea de urmărire penală şi de supraveghere a urmă-ririi penale, identificarea şi luarea de către procurorii de caz şi de către prim-procurori a măsurilor corespunzătoare care să determine realizarea corectă şi în termenele stabilite a dispoziţiilor date organelor de cercetare ale poliţiei judi-ciare în dosarele instrumentate;
• monitorizarea permanentă de către procurorii de caz şi de către conducătorii de unităţi, a dosarelor mai vechi de 1 an de la săvârşirea faptei, pentru evitarea adoptării în dosarele cu A.C., a unor soluţii de clasare urmare a împli-nirii termenului de prescripţie a răspunderii penale;
• respectarea principiilor specializării şi continuităţii în modul de repartizare a lucrărilor şi a dosarelor de către prim-procurori; se va pune un mai mare accent pe formarea profesională şi pe specializarea procurorilor în cele zece domenii considerate prioritare: corupţie, evaziune fiscală, contrabandă, spă-lare de bani şi celelalte;
• îmbunătăţirea indicatorilor privind calitatea activităţii în toate domeniile (urmărire penală, supraveghere) prin acordarea unei atenţii sporite calităţii şi conţinutului actelor procedurale întocmite atât de către procurori cât şi de către organele poliţiei judiciare, pentru evitarea, pe viitor, a soluţiilor de achitare şi de restituire;
• menţinerea unui echilibru în ceea ce priveşte volumul de muncă prestat de fiecare procuror;
• continuarea activităţilor stabilite în domeniul pregătirii profesionale;
• verificarea şi monitorizarea activităţilor desfăşurate de grefierii din cadrul celor patru unităţi de parchet cu privire la atribuţiile ce le revin în legătură cu respectarea normelor de înregistrare, evidenţă, comunicare şi stocare a lucrărilor – cu accent pe modul de implementare a datelor în sistemul ECRIS şi pe actualizarea activităţilor privind arhiva electronică;
• respectarea de către întregul personal a standardelor de conduită morală, profesională şi socială, conforme cu importanţa şi specificul funcţiilor exercitate;
• menţinerea imaginii instituţionale favorabile şi a încrederii opiniei publice, prin contribuţia reală, efectivă şi eficientă a procurorilor din judeţul Bistriţa-Năsăud, la înfăptuirea actului de justiţie;
• realizarea demersurilor necesare ocupării funcţiilor vacante”, se arată în documentul semnat de prim-procuror Angela Sângeorzan.