Aceste activităţi nu vor fi efectuate pe timp de vânt şi la lăsarea întunericului, iar focul trebuie supravegheat în permanţă până la stingerea completă a acestuia. După arderea completă, resturile vor fi stropite cu apă pentru a împiedica reaprinderea focului sub acţiunea curenţilor de aer sau împrăştierea resturilor aprinse.
În apropiere trebuie să existe un recipient cu apă şi unelte (lopeţi, măturoaie) pentru cazul în care focul scapă de sub control.
Arderea miriştilor, vegetaţiei uscate, resturilor vegetale, gunoaielor, deşeurilor şi a altor materiale combustibile se face în locuri special amenajate ori pe terenuri pregătite, cu luarea măsurilor ce se impun pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăţi, asigurându-se supravegherea permanentă a arderii, precum şi stingerea jarului după terminarea activităţii.
Arderea resturilor se va face la o distanţă de minimum 10 m faţă de materialele combustibile (construcţii, depozite de lemn, furaje, garduri de lemn, etc.) şi 40 m faţă de locurile cu pericol de explozie, gaze şi lichide combustibile.
Arderea resturilor vegetale, gunoaielor, deşeurilor şi miriştilor se execută numai pe baza permisului de lucru cu foc deschis, după ce a fost informat în prealabil serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă. Emiterea permisului se face prin grija primarului de către şeful serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă sau persoana desemnată în acest sens, se arată într-un comunicat al ISU Bistriţa.
Arderea resturilor vegetale, gunoaielor, deşeurilor şi a altor materiale combustibile, fără obţinerea permisului de lucru cu foc şi fără luarea măsurilor pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăţi, se sancţionează cu amendă de la 1.000 la 2.500 lei.
Adaugă comentariu