Virgil Rus: Argumente în favoarea Extensiei Bistriţa a Universităţii ”Babeş-Bolyai”

S-a tot vehiculat prin media, pe diverse site-uri, desfiinţarea Extensiei Universitare Bistriţa, Extensie care aparţine de Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. E adevărat că de mai mulţi ani e povestea asta şi poate mulţi ani va mai fi.

Nu sunt reprezentantul oficial al Extensiei din Bistriţa, sunt cadru didactic al uneia dintre facultăţile care îşi desfăşoară activitatea în cadrul acestei Extensii, şi doresc să fac o prezentare persoanală deoarece cred că pot aduce câteva argumente prin acest articol, privind necesitatea existenţei unei asemenea instituţii în Bistriţa cât şi importanţa acesteia pentru comunitatea noastră.

Înainte de toate însă îmi permit să-mi exprim respectul şi toată admiraţia faţă de oficialităţile locale care la aflarea veştii cum că s-ar putea desfiinţa unele facultăţi şi chiar Extensia Bistriţa au luat atitudine şi, la propunerea preşedintelui Consiliului Judeţean, dl. Radu Moldovan, au făcut front comun cu prefectul dl. Ioan Ţintean şi primarul dl. Creţu Ovidiu, prezentându-se toţi, alături de câteva dintre cadrele didactice locale, printre care şi subsemnatul, la rectoratul UBB din Cluj. Scopul acestei vizite la rectorat a fost pentru a-i argumenta rectorului actual, acad. prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop, semnificaţia, importanţa şi necesitatea existenţei acestui „nucleu cultural universitar” care s-a format la Bistriţa, dar mai mult pentru a-i propune un plan managerial la care oficialităţile noastre locale participă alături de cadrele didactice ale Extensiei, plan care va fi predat de altfel în această săptămână.

Salutară a fost şi poziţia rectoratului care nu este împotriva existenţei acestei insituţii propunând chiar reprezentanţilor prezenţi la dezbatere – decanat, cadre didactice şi oficialităţile mai sus menţionate – optimizarea şi eficientizarea acestei instituţii.

Această optimizare este cel mai important aspect care, în aceste momente, şi în opinia mea, se realizează din păcate mai puţin perfomant, dată fiind situaţia actuală, rezultat sau efect al acţiunilor şi strategiilor celor împlicaţi în managementul unor facultăţi, persoane care nu întotdeauna sunt sinergice cu dezvoltarea şi sustenabilitatea unui asemenea centru cultural, coordonând şi gestionând de la distanţă, atât la propriu cât şi la figurat, aceste Extensii. În acest moment se pare că în defavoarea existenţei acesteia dacă ne luăm după zvonuri şi care sper de altfel să rămână la capitolul zvonuri.  Nu vom dezvolta acum aceste aspecte, poate cu altă ocazie.

Puţin întristat, însă nu de faptul că aş putea ajunge profesor la Cluj în cazul lichidării acestei insituţii, pentru că noi, o parte dintre cadrele didactice din Bistriţa suntem titulare la Cluj şi dacă trebuie vom merge acolo. Sunt trist, pentru faptul că văd păreri ale unor persoane locale importante care cred că judeţul noastru nu are nevoie de o instituţie de acest gen la Bistriţa.

Am căutat în jurul meu şi alte opinii, am căutat şi în sufletul meu, am frunzărit şi printre părerile celor care ori interpretează şi nu înţeleg rolul acestei instituţii în comunitatea noastră ori sunt mult prea „….de cartier” cu acces net la discreţie. Unii au „lovit” în oficialităţi acuzându-i că nu ar trebui să intervină, alţii au denigrat statutul cadrelor didactice universitare din Bistriţa în favoarea celor de  la Cluj, alţii din contră au opinii pozitive. M-am bucurat să constat că avem totuşi şi oameni care cunosc importanţa unei asemenea instituţii de învăţamânt cu un asemenea prestigiu, dar mai mult m-a bucurat faptul că aceştia din urmă îşi fac şi cunoscută opinia nu o ţin doar în culise. Acestora le mulţumesc că există, oficialităţilor de asemenea le mulţumesc pentru poziţia luată, iar celor care au „meseria” de denigratori, acei anonimi fără de caracter le voi face ce am făcut si până acum, nu le voi da importanţa nici de această dată.

Mă voi adresa în schimb oamenilor de bun simţ care eu cred că au o imagine greşită vis-a-vis de acest centru universitar şi care zic eu merită câteva argumente pentru un plus de înţelegere a situaţiei. Părerea unui părinte, om simplu pe care l-am întrebat ce crede despre faptul că această instituţie ar putea fi desfiinţată.

 „O Universitate de prestigiul celei clujene ridică prestigiul oraşului nostru. Un tânăr are puţine motive să mai ramână după liceu în propriul lui oraş şi chiar în propria lui ţară unde nu găseşte un loc de muncă. O facultate “acasă” este un motiv bun, dar şi o şansă în plus, în viaţă. Costurile şcolarizării în propriul oraş sunt mai puţin împovărătoare acum în criză şi foarte mulţi preferă această variantă. Să alegi să studiezi într-un centru universitar din orasele mari, nu de puţine ori este chiar riscant în aceste timpuri. Cunosc personal prieteni, părinţi, a căror copii s-au transformat din tineri excepţionali, educaţi şi responsabili, în tineri care s-au “pierdut”, care au ratat terminarea studiilor datorită “tentaţiilor” specifice oraşelor mari: cluburi, anturaje periculoase, şamd. Sacrificiile materiale şi morale pe care aceşti parinţi le-au facut pentru copiii lor pentru ca aceştia să cunoască “adevarata” viaţă studenţească, nu au avut expectanţele acestora dovedind că, trimiterea lor într-un centru departe de casă nu a fost pentru copiii lor cea mai bună alegere. Şi nu poţi să dai vina doar pe personalitatea tinerilor pentru că viaţa este un iureş în care e posibil să intri fără să îţi dai seama şi poate nu vei mai ieşi!”

Aceasta a fost părerea unui părinte de student care alături de fiul său munceşte să-şi poată întreţine familia şi să-si plătească taxele de şcolarizare pentru a-şi împlini visul şi pe care poate nu întâmplător l-am întâlnit.

Am continuat să citesc păreri şi articole şi am văzut printre titlurile unora cum că aceste cadre didactice universitare vor rămâne chiar pe drumuri, că şi aşa profesorii locali nu au pregătirea asemănătoare celor de la Cluj. E posibil dar puţin probabil să existe şi asemenea situaţii, de asemenea şi la Cluj e posibil să fie situaţii la fel însă vă pot spune fără a denigra sau lăuda pe nimeni că o parte dintre cadrele didactice din Bistriţa sunt titulare la Cluj şi, în condiţiile desfinţării Extensiei, locul nostru de muncă s-ar desfăşura la facultăţile din Cluj. În Bistriţa există personal didactic calificat cu pregătire uneori mai completă şi mai adecvată decât au unele cadre didactice care vin din Cluj şi fac aceasta afirmaţie cu toată responsabilitatea şi cu tot respectul pentru cei care vin din Cluj şi mai mult, cu toată admiraţia acelora din Cluj care ne-au sprijinit până acum în susţinerea unor cursuri şi care de altfel ne sunt alături şi acum.

Diferenţa vine însă de cele mai multe ori din statutul pe care îl are cadrul didactic şi care la bistriţeni se întâmplă să fie într-un ritm mai lent obţinut faţă de alţi colegi din Cluj şi nu pentru că „ai noştri” nu sunt la fel de pregătiţi sau mai bine chiar uneori, ci pentru că, aşa merg treburile. Dacă ar fi invers şi Bistriţa ar avea o Extensie la Cluj şi noi Universitatea din Bistriţa probabil i-am promova pe asistenţii şi lectorii lor la statut de conferenţiari sau profesori mai rar, ca să nu spun mai…„din când în când”.

Cu tot respectul aşadar faţă de prestigioşii colegi profesori din Cluj, ca să revin, eu consider că treptat dar sigur, bistriţenii ar trebui să acorde încrederea în personalul universitar local care s-a conturat destul de bine în peisajul academic prin diversele lucrări de cercetare susţinute şi prezenţe de referinţă în Simpozioane sau Conferinţe Internaţionale.

Toţi bistriţenii pot să fie convinşi că nu i-am dezamăgit şi nici nu o vom face, aspect care eu cred că s-ar întâmpla eventual în cazul în care vom accepta o posibilă desfiinţare în următorii ani. Susţinerea din partea comunităţii, chiar şi morală, a cadrelor universitare bistriţene şi sprijinul oficialităţilor locale, este mai mult decât un gest de fair-play, este un fapt atitudinal care ar trebui să reprezinte pe orice bistriţean şi de care ar trebui să ne mândrim şi nu să-l blamăm.

„Lichidarea” acestei instituţii ar face din Bistriţa un oraş mai sărac, “un oraş căzut în anonimatul muncii capitaliste, un oraş lipsit de aura intelectuală şi culturală pe care o Universitate de seamă o dă oricărui loc unde s-ar afla ea” este de părere şi M.C.

O altă părere a unui coleg, cadru didactic universitar şi „om al cuvântului” este că „un nucleu universitar de calitatea UBB -Universitate clasată în primele 500 din lume! – este un centru de iradiere culturală pentru comunitatea urbană. Cadrele didactice locale dezvoltă prin activitatea lor- în universitate şi înafara ei – o stare de spirit solidară cu cea studenţească şi ea se constituie într-un vector de dezvoltare a culturii urbane pe domeniile de specializare ale facultăţilor. Avem cadre didactice, aici la Bistriţa, competente şi cu har, oameni tineri care pun pasiune şi responsabilitate în ce fac. Cu ei va câştiga Clujul, fără ei va pierde Bistriţa. Bistriţenii au vocaţia excelenţei, că nu fac lucruri de mântuială şi ştie asta o ţară întreagă. O universitate trebuie întărită şi extinsă aici în folosul Bistriţei şi a ţării!”- Alexandru Uiuiu

Închei acest articol cu speranţa că putem înţelege şi accepta rolul, existenţa şi importanţa continuităţii acestei Extensii Universitare la Bistriţa dincolo de orgoliile personale,  şi am în continuare încrederea unei colaborări de perspectivă între oficialităţi , rectorat, decanate, profesorii locali şi nu în ultim rând între beneficiarii acestor instituţii locale de învăţământ, studenţii din judeţul nostru şi instituţia noastră universitară. Desfiinţarea unui centru universitar de referinţă în Bistriţa ar însemna distrugerea unui locaş de formare profesională, cultură şi artă, ar însemna cultivarea nesiguranţei şi întoarcerea în timp spre dimensiuni şi căi aşternute cu mult timp în urmă, cu sudoare şi sacrificii, cu dăruinţa unor oameni cu suflet care au crezut în noi, în bistriţeni, şi care nu s-au gândit vreodată că ferestrele se doresc a fi transformate în ziduri de unii, alţii.

Virgil R. Rus

Doctor în Ştiinţa Educaţiei Fizice şi Sportive