Asociația cultural-istorică „Dumitru și Maria Pleniceanu” conferă, în cadrul Zilei Naționale Brâncuși, PREMIUL RESTITUTIO. BRÂNCUȘI sculptorului MAXIM DUMITRAȘ, în semn de apreciere pentru activitatea artistică, de promovare a valorilor culturale și popularizare a operelor și personalității sculptorului gorjean Constantin Brâncuși.
Conform Statutului, Asociația Pleniceanu instituie și conferă premii personalităților culturii și istoriei României pentru activitățile depuse, acordând din anul 2019, cu ocazia Zilei Naționale Brâncuși, Premiul „Restitutio. Brâncuși”, celor care prin activitatea lor contribuie la popularizarea operelor și personalității sculptorului gorjean, ne-a declarat Andrei Popete Pătrascu, președintele Asociației.
Nominalizarea din acest an, a sculptorului Maxim Dumitraș, a aparținut Marinelei Strîmbulescu, vicepreședinte al Asociației cultural-istorice „Dumitru și Maria Pleniceanu”, fiind validată în unanimitate de către conducerea Asociației. În anul 2021, Premiul „Restitutio. Brâncuși”, a fost acordat unui alt sculptor consacrat, Vlad Ciobanu, curator pentru multe ediții a Atelierelor de sculptură Brâncuși.
Maxim Dumitraş este un artist la apogeul carierei, un sculptor cunoscut în toată lumea, „arta sa este un discurs al materialelor şi al formelor, al culorii şi al traseelor, de la cerc la elipsă, de la arc la linia frântă, nu face decât să sublinieze legătura subtilă dintre substanţă şi absenţă, dintre existenţă şi nonexistenţă, dintre voluptatea Vieţii şi expresivitatea blândă şi perversă a Morţii (…) După Brâncusi, Max Dumitraş afirmă din nou, prin aceste propoziţii eliptice, că sculptura a ieşit de sub determinarea lui Newton şi s-a aşezat, cu o măreţie discretă, în ecuaţia la fel de eliptică a lui Enstein, în aceea care concentrează întreaga epică a Relativităţii generalizate. Max Dumitraş este, rînd pe rînd, dar şi simultan, pictor şi sculptor, provocator şi actor, fotograf, cercetător şi curator. El manipulează, cu o maximă dexteritate, toate limbajele consacrate, construieşte, prin absorbţia textului în imagine, cărţi halucinante, concepe şi dezvoltă acţiuni, creează instalaţii, intervine în spaţii publice, foloseşte camera foto şi video, adaptează cele mai vechi şi banale materiale şi tehnici la cele mai subtile provocări ale contemporaneităţii. Formele arhaice se convertesc subit în repere ale unei surprinzătoare avangarde, clasicismul se instalează confortabil în forme de lut sau în lemnul cioplit sumar, barocul se revarsă din împletitura de nuiele, romantismul se naşte din coloratura afectivă a obiectelor, iar ţipătul expresionist poate fi perceput, aproape la fiecare pas, solidar deopotrivă cu forma şi cu tonul cromatic”, spune Pavel Şuşară.
Sursa: Magazin critic
Adaugă comentariu