Premiul Naţional „Brâncuşi” 2017 ajunge, anul acesta, la Sîngeorz-Băi. Artistul plastic Maxim Dumitraş îl va primi spre sfârşitul lunii, la Târgu Jiu, pentru expoziţia intitulată „Absenţe încercuite”, deschisă în perioada 19 februarie-16 martie 2016 la Muzeul Judeţean Gorj.
„E unul dintre cele mai importante premii. L-am primit pentru ultima expoziţie personală pe care am avut-o la Muzeul Judeţean Gorj, un fel de retrospectivă a ultimilor 20 de ani de creaţie. Am trimis crezul artistic, CV-ul, comentarii critice unui juriu compus din cinci membri pe care nici măcar nu îi cunosc, iar acesta a hotărât să îmi acorde mie premiul de anul acesta. E o mare bucurie pentru mine”, a declarat Maxim Dumitraş pentru Timp Online.
Centrul de Cercetare, Documentare şi Promovare „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu a făcut trei nominalizări pentru Premiul Naţional „Brâncuşi” 2017. Este vorba despre trei personalităţi ale lumii cultural-artistice: sculptorii Maxim Dumitraş, Ioan Rusu şi Virgilius Moldovan.
Maxim Dumitraş a fost nominalizat pentru expoziţia intitulată „Absenţe încercuite”, deschisă în perioada 19 februarie-16 martie 2016 la Muzeul Judeţean Gorj. Maxim Dumitraş este în prezent directorul Muzeului de Artă Comparată din Sângeorz-Băi, muzeu pe care l-a înfiinţat.
Ioan Rusu a fost propus ca urmare a expoziţiei de sculptură deschisă, în perioada 10-28 august 2016, la Muzeul de Artă Cluj Napoca.
Virgilius Moldovan a fost nominalizat pentru expoziţia de sculptură „Hipercarne”, deschisă în perioada 20 octombrie-1 decembrie 2016, la Muzeul de Artă Craiova, Palatul „Jean Mihail”. Sculptorul este stabilit şi lucrează încă din 1986 la Viena, participând la numeroase expoziţii personale sau de grup, fiind câştigătorul medaliei de aur pentru sculptură la Bienala Internaţională de Artă de la Florenţa, în 1999.
De asemenea, Institutul Cultural Român i-a nominalizat pe Bogdan Raţă, Cătălin Bădărău şi Adrian Ilfoveanu.
Premiul Naţional „Brâncuşi” 2017 se acordă în cadrul manifestărilor din 26-27 octombrie 2017, dedicate împlinirii a 79 de ani de la inaugurarea ansamblului monumental ridicat de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu.
Artistul Constantin Brâncuşi (19 februarie 1876, Hobiţa, judeţul Gorj – 16 martie, Paris, Franţa), prin cele 250 de opere create în cei 50 de ani de carieră, a adus contribuţii covârşitoare la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană.
Brâncuşi s-a stins din viaţă la Paris, în martie 1957, lăsând moştenire statului român atelierul său şi un număr important de lucrări. Statul român, condus de partidul comunist, a refuzat însă să accepte moştenirea marelui artist şi astfel atelierul său a revenit statului francez, iar Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris păstrează lucrările lăsate moştenire statului român prin testament.
Începând din 2016, 19 februarie, ziua de naştere a lui Constantin Brâncuşi, devine sărbătoare naţională. Legea pentru declararea Zilei Brâncuşi ca sărbătoare naţională, promulgată de preşedintele Klaus Iohannis în noiembrie 2015, reprezintă o reparaţie morală faţă de refuzul şi umilirea marelui sculptor de către statul român, au declarat iniţiatorii legii.
Legea prevede că, în ziua de 19 februarie, autorităţile administraţiei publice locale şi centrale pot organiza şi sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.
Premiul National „Brâncuși” 2017 conferit artistului plastic Maxim Dumitraş pentru expozitia intitulată “Absenţe încercuite”, reprezinta si o consolare a maestrului pentru „absenţa” sculpturii sale „Veriga” de la intrarea in orasul Sîngeorz-Băi. Operatiunea „absenţa Verigii” apartine primarului din Sîngeorz-Băi, Traian Ogâgău.
Premiul „Brancusi” 2017 reprezinta un motiv in plus, daca mai era cazul, pentru a pune Singeorzul pe acelasi podium cu lucrarile lui din strainatate, nu cu tabla neagra de la Remat. Veriga, ruginita si vopsita cu lavabila reprezenta exact starea de ruina a Singeorzului. E cazul sa se schimbe ceva pe-acolo…
cat de ipocrit trebuie sa fii ca artist incat sa pretinzi ca ai primit un premiu care inca nu s-a decernat si sa specifici ca ti-a fost acordat de 5 oameni pe care nu-i cunosti si nu te cunosc, in conditiile in care curatorul pentru sculptura al comisiei care a acordat premiul este Vlad Ciobanu-un intim ca sa zic asa al maestrului.
e ca si cum ti-ai trece in cv participari la simpozioane la care n-ai participat.
e treaba lui Maxim ce si cum face, dar de ce trebuie sa minta si sa braveze? de ce trebuie sa se victimizeze si sa fenteze arta?
daca si un premiu patronat de Institutul Cultural Roman e trucat ca sa-i alinam durerea maestrului Dumitras, puteti sa trageti apa peste toate premiile, n-au nicio valoare.
Sculptura lui Maxim Dumitras respira un aer al profunzimilor, dar si al dorintei de inaltare. El stie ca Duhul Sfant, atunci cand coboara asupra cosmosului, nu-si poate asuma forme cuminti, banale, comode. Ciocnirea dintre spirit si materie este violenta si are ca efect cele mai stranii, mai bizare, mai nefiresti alcatuiri. Uneori ai impresia ca artistul modeleaza aerul, respiratia, urma gestului. falfairea unui inchipuit vesmant, mimica unei stari imaginare. Isi merita Premiul, in ciuda carcotasilor! Felicitari, Max!