Continuă exodul personalului medical din România. Pentru salarii de peste 2.000 de euro, mai multe asistente medicale din Bistriţa sunt dispuse să plece departe de ţară şi de familii ca să lucreze în Germania. O companie din Sibiu, reprezentanta angajatorului german, a făcut recrutări la Bistriţa şi-a bucurat de succes.
Printre asistentele medicale din Bistriţa dispuse să lucreze în Germania se numără şi Gabriela Ardelean (foto principal), în prezent angajată într-un cabinet stomatologic privat: „Vreau să plec în Germania fiindcă îmi place sistemul de acolo şi cunosc puţin şi limba şi aş vrea să valorific puţin ce ştiu. Nu pot spune că locul de muncă pe care îl am acum mă nemulţumeşte, dar vreau să încerc altceva, nu vreau să mă plafonez. Banii tentează pe oricine, dar eu aş vrea şi să trăiesc o altă experienţă de viaţă. Aici, la Bistriţa, lucrez în stomatologie. Salariul meu este undeva la 200 de euro, iar diferenţa este foarte mare faţă de ceea ce înţeleg că putem câştiga în Germania”.
Angela Cute a absolvit o şcoală de profil, însă nu lucrează nicăieri în acest moment: „Am mai lucrat în domeniu inclusiv în Germania. E bine şi nu e bine. Sunt multe aspecte legate de domeniul public şi cel privat. Cu toate acestea, mă tentează să plec din nou. Nu neapărat banii sunt un motiv pentru care vreau să plec. Vreau să plec pentru ca să lucrez într-un sistem care funcţionează bine”.
Simona Toma a lucrat timp de patru ani la spital, după care, de şase ani, a trecut la medicina de familie: „Câştig foarte puţin, 1000 de lei. Am un copil care vrea să meargă la Medicină, are 18 ani, nu am cum să îl întreţin. Sunt divorţată. Este foarte greu. Mă gândesc să mă întorc la spital dacă nu reuşesc să plec fiindcă acolo e salariul mai bun de o vreme, însă e clar că nu ne comparăm cu Germania. Am reţineri să plec în Germania pentru că nu cunosc limba. Faptul că rămâne acasă copilul acasă nu e o problemă. E mama mea aici, sora mea. Trebuie să găsesc o soluţie fiindcă nu mă pot descurca cu banii. Nu pot trăi cu 1000 de lei”.
Floarea Enocico a absolivit şi ea o şcoală de profil, dar în prezent este inspector de calitate la o companie din zona industrială. „Am pregătire medicală, am terminat în 2014. Vreau să lucrez în Germania fiindcă mi se pare că e o oportunitate bună. Mă atrage şi salariul, şi ideea de a lucra cu oamenii. Sunt căsătorită, am doi copii. Dacă e posibil, m-aş muta cu toată familia cu condiţia ca şi soţul meu să îşi găsească de lucru. Aş vrea să fie lângă mine şi fetele, mi-ar fi mai uşor. Dacă nu e posibil, aş pleca şi singură, dar să vină şi ei”.
Maria Pralea a absolvit anul trecut Şcoala Postliceală „Henri Coandă”. „Lucrez în Austria la îngrijit bătrâni la domiciliu. O lună stau acolo, o lună vin în ţară. Eu lucrez la domiciliu, fac mâncare, curăţenie, îngrijesc bolnavul care are Parkinson şi demenţă uşoară. Nu e deloc simplu. Acolo câştig 1200 de euro. Sunt divorţată şi aş pleca pentru o perioadă mai lungă împreună cu băieţelul meu. Mai am un băiat care lucrează în Spania, iar cel mic are 12 ani şi e aici. Îmi doresc să am un program fix, de 8 ore şi să fiu împreună cu el”.
Dan Gabriel, reprezentatul companiei: „Noi nu reprezentăm o firmă de plasare, ci o companie germană care doreşte să le ofere calitate asistenţilor medicali generalişti. Se califică orice asistent medical generalist care a îndeplinit condiţia de a face o şcoală postliceală de trei ani sau o facultate de patru ani. Nu este condiţie de vârstă, sex, în Germania ei vor fi pregătiţi dacă sunt mici diferenţe. Practic vor putea să acceseze acelaşi pachet şi să fie la acelaşi nivel salarial cu orice asistent medical generalist din comunitatea europeană care lucrează în Germania. Pachetul salarial este de 2200 şi 2800 de euro brut. Contractele se semnează pe durată nedeterminată. Încă din ţară, cei recrutaţi ştiu că vor găsi de lucru acolo fiindcă semnează o ofertă de angajare, aşa îi spunem noi, şi se întâmplă ca pe această ofertă noi să specificăm că după perioada de pregătire vor avea un contract pe perioadă nedeterminată. Noi ne obligăm să le asigurăm un contract de muncă. Este o companie din Germania, nu una din România care să plaseze în mai multe ţări. Compania pe care o reprezentăm noi este una mare, are propriile unităţi medicale şi va mai construi încă vreo 30-40, aşa încât sunt locuri de muncă”.
Întrebat dacă este importantă cunoaşterea limbii germane de către cei interesaţi, el a răspuns: „Nu la început. E important acolo. Condiţiile pe care le prezentăm noi sunt cele cerute de Comunitatea Europeană şi oricine vrea să se angajeze trebuie să le cunoască. Ca la orice interviu, aşa e şi la noi. Sunt criterii specifice meseriei, dar şi criterii legate de familie – fiindcă ei îşi pot aduce familia, sunt criterii legate de contractul pe perioadă nedeterminată şi atunci ei trebuie să hotărască dacă vor să facă lucrul acesta pe termen lung sau scurt. Pentru că nu suntem firmă de plasare de forţă de muncă, noi dorim să ne angajăm personal acolo. Într-adevăr sunt nişte costuri pe care le suportăm pe perioada pregătirii şi nu percepem comision. Cei care nu au reuşit să ajungă la recrutarea pe care am organizat-o la Bistriţa pot să se deplaseze la Sibiu unde avem sediu permanent. Noi încercăm pe de altă parte ca, de două ori pe an, să ajungem în localităţile reşedinţă de judeţ. Putem fi oricând fi contactaţi, iar dacă sunt mai multe persoane dintr-o localitate, ne putem noi deplasa sau avem colaborări pe proiecte Erasmus cu şcolile postliceale”.
Adaugă comentariu