Avocații bistrițeni s-au alăturat campaniei ”Viață în instanță”. Ce solicită

Uniunea Națională a Barourilor din România, vocea la nivel național a profesiei de avocat, a lansat campania ”Viață în instanță” la care s-au alăturat și avocații bistrițeni. De altfel, Baroul Bistrița-Năsăud a publicat pe site-ul propriu următorul comunicat.

”Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a luat act cu îngrijorare și indignare de tratamentul inuman la care a fost supus domnul avocat Potomeanu Gheorghe în sala de judecată, la Tribunalul Iași. În timpul ședinței, domnului avocat i s-a făcut rău și, deși a anunțat instanța cu privire la acest aspect, doamna judecător a refuzat să-i permită să părăsească sala de judecată și l-a mai ținut câteva ore până când a leșinat. În plus, l-a sancționat cu amenda maximă de 5000 de lei.

UNBR condamnă cu fermitate asemenea comportament al instanței de judecată și îl susține pe domnul avocat Potomeanu Gheorghe în toate demersurile sale către autorități pentru a sesiza acest abuz.

UNBR pune în vedere Consiliului Superior al Magistraturii să ia măsuri ferme față de astfel de tratamente inumane în cadrul procesului, de natură să afecteze dreptul la viață și sănătate al avocatului. În astfel de situații nu pot fi îndeplinite nici condițiile unui proces echitabil, în special cele privind egalitatea de arme și dreptul la apărare.

Amintim că în prezent UNBR derulează campania ”Viață în instanță”, al cărei scop este de a sensibiliza autoritățile și opinia publică în legătură cu frecvența cazurilor de suprasolicitare a avocaților în timpul procesului, soldate uneori chiar cu deces, așa cum s-a întâmplat în cazul colegului avocat din Baroul Dâmbovița nu mai târziu de finalul anului trecut.

În acest context a început campania UNBR #ViataInInstanta. Schimbul de adrese dintre UNBR și Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din Senatul României a vizat identificarea de soluții privind măsuri administrativ judiciare care să ofere un management eficient al timpului în instanțe și parchete. În cadrul demersului, UNBR a propus și completarea art. 106 din Codul de procedură penală „Protecția sănătății persoanelor ascultate”, în sensul ca aceleași măsuri de protecție să se aplice și avocaților alături de toți ceilalți participanți la proces”, se arată în comunicat.

Chestionarul UNBR – parte a campaniei Viață în Instanță – a fost completat, până la acest moment, de către 311 avocați din 34 de județe ale țării. Rezultate parțiale:

Într-o zi dedicată instanțelor, cât timp vă petreceți efectiv în sala de judecată și cât timp așteptați pe holurile instanțelor (1a și 1b)?

1. Pentru majoritatea repondenților (70%), timpul util petrecut în instanță este sub 30% din timpul total, cu unele extreme notabile: sub 5% timp util pentru 10% dintre repondenți și peste 70% timp util pentru  13% repondenți (1a). De asemenea, peste 65% dintre repondenți petrec mai mult de 70% din timp în așteptare (1b);

Cât timp ați așteptat cel mai mult până ce a fost audiat clientul dumneavoastră?

2. Peste 42% dintre repondenți spun că au fost situații în care au petrecut mai mult 8 ore în așteptarea audierii, iar pentru 45% dintre avocați timpul de așteptare a fost de 4-7 ore.

În cazul audierilor nocturne prelungite, vi s-a părut justificată urgența? Plasați răspunsul pe o scală de la 1 la 5, unde 1 reprezintă lipsa urgenței, iar 5 reprezintă o situație imperativă.

3. Dintre toate audierile nocturne, doar în 13 cazuri (4%) urgența a fost descrisă printr-o situație imperativă (nivelul 5 pe scală) și în 19 cazuri (6%) a fost justificată (nivelul 4 pe scală).

În 59% din cazuri urgența nu a existat (nivelurile 1 și 2 pe scală). În aceste cazuri există decalaje foarte mari de timp (8-10 ore sau mai mult) între momentul reținerii suspectului și chemarea avocatului pentru audieri, respectiv între prezentarea la instanță și începerea ședinței de judecată pentru propunerea de emitere a mandatului de arestare.

Multe situații de acest fel se produc în timpul nopții, iar mulți avocați care vin din alte localități sunt obligați să călătorească în cursul nopții pentru a ajunge la termenul de dimineață.

Cum v-ați simțit după audieri prelungite (mai mult de 8 ore) din punct de vedere fizic și psihic? Plasați răspunsul pe o scală de la 1 la 5, unde 1 reprezintă un grad de oboseală suportabil, iar 5 reprezintă o stare de epuizare avansată.

4. 88% dintre avocați s-au aflat într-o stare de epuizare avansată după audieri mai lungi de 8 ore (nivelele 4  și 5 pe scală);

Cum vă afectează familia situația descrisă la punctul 4? Folosiți 4 termeni semnificativi.

5. Familiile avocaților sunt afectate extrem de grav de situațiile prezentate mai sus. Termenii utilizați pentru a răspunde la întrebarea 5 din chestionar sunt: boli profesionale, îngrijorare, frustrare, stres, despărțire, înstrăinare, abandon, tristețe, neglijarea copiilor, iritare, teamă, neparticipare la evenimentele familiei, ale copiilor, neglijarea educației copiilor, tensiune, neglijare, lipsă de comunicare, reproșuri, instabilitate, dezastru, lipsa timpului liber, indignare.

Un caracter aparte îl are faptul că, de cele mai multe ori, timpul petrecut în instanțe sau în sediul parchetelor ori a secțiilor de politie se caracterizează prin înfometare/alimentație necorespunzătoare, întrucât nu este prezentat nici un plan de audieri, astfel încât să se poată previziona un mod eficient de organizare a timpului.

Descrieți pe scurt soluția potrivită pentru a rezolva problemele de management al timpului în procedurile judiciare.

6. Avocații repondenți au dovedit o implicare extrem de serioasă și activă în identificarea soluțiilor privind managementul eficient al timpului în procedurile judiciare.

Principalele probleme vizează:  

• absența unui program fixat al cauzelor, program care să fie respectat;
• lipsă de management al timpului în procedurilor judiciare;
• lipsa de interes și de respect a unor judecători față de avocat și față de profesia de avocat;

Propunerile făcute vizează:

• fixarea orelor pentru soluționarea cauzelor aflate pe rolul instanțelor de judecată; modificarea regulamentelor din cadrul unităților de parchet; implicarea CSM privind respectarea de către organele judiciare a drepturilor cetățenilor aflați în proceduri judiciare;
• obligații legale privind întreruperea audierilor ca urmare a stării de epuizare fizică;
• citarea cauzelor pe ore (nu toată ședința dimineața, la aceeași oră);
• respectarea caracterului de excepție al audierilor pe timpul nopții;
• asigurarea dreptului avocaților de a depune cereri și de a formula obiecțiuni în timpul acțiunilor nocturne (actualmente acestea nu pot fi înregistrate);
• informatizare, cooperare între magistrați și avocați;
• redimensionarea resurselor umane și materiale din sistemul judiciar;
• audierea cauzelor cu martori la sfârșitul ședinței;
• asigurarea spațiului de lucru în arhive;
• număr mai mic de dosare pe ședință.