Printr-o Ordonanţă de Urgenţă, Guvernul a stabilit introducerea unor reglementări cu privire la sumele încasate în plus sub formă de bacşiş. Astfel, actul normativ defineşte noţiunea de ”bacşiş” în vederea evidenţierii acestui tip de venit pe bonul fiscal, cu scopul delimitării clare a acestuia de veniturile încasate de operatorii economici pentru livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor direct către populaţie, precum şi pentru asigurarea fiscalizării acestuia, potrivit Codului fiscal. Bacşişul reprezintă orice sumă de bani oferită voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate. Se interzice condiţionarea, sub orice formă, a livrărilor de bunuri sau a prestărilor de servicii de acordarea bacşişului.
Potrivit noilor reglementări, operatorul economic va avea obligaţia marcării bacşişului pe un bon fiscal distinct, însă va putea opta dacă bacşişul înregistrat fiscal şi contabil rămâne la dispoziţia sa, ori se distribuie salariaţilor, potrivit unui regulament propriu de ordine interioară.
Bacşişul primit se va impozita, actul normativ menţionând astfel: impozitarea bacşişului ca profit al operatorului economic în cazul în care acesta nu se distribuie salariaţilor (16% sau 3% în cazul microîntreprinderilor); necuprinderea bacşişului în sfera TVA în cazul în care se distribuie angajaţilor; impozitarea la nivelul angajatului cu 16% impozit pe venit din alte surse, prin reţinere la sursă, în cazul în care bacşişul se distribuie salariaţilor; necuprinderea în baza de impozitare a contribuţiilor sociale şi a contribuţiilor sociale de sănătate – deci netaxarea din acest punct de vedere.
Totodată, actul normativ adoptat de Guvern introduce obligaţia întocmirii de documente justificative, atât pentru sumele de bani introduse în punctele de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, cât şi pentru sumele extrase din acestea, astfel încât organele de control să aibă la dispoziţie instrumentele necesare pentru a identifica sumele care nu sunt justificate prin documente conform legii. Operatorul economic va avea obligaţia să asigure înregistrarea banilor deţinuţi de angajaţi la ora începerii programului de lucru, într-un registru de bani personali. Astfel, în cazul unui control, eventualele sume de bani găsite în plus faţă de sumele înregistrate, să nu poată fi justificate ca fiind banii aparţinând angajaţilor.
Angajaţii operatorului economic vor avea obligaţia să prezinte la solicitarea organelor de control sumele de bani aflate asupra lor, atunci când se află în incinta unde îşi desfăşoară activitatea şi în timpul programului de lucru. Dacă diferenţa constatată de inspectorii fiscali este de până 1% inclusiv, dar nu mai mult de 100 lei inclusiv, din valoarea înregistrată în casa de marcat până la ora controlului, fapta se sancţionează cu avertisment. Pentru diferenţe peste 1%, dar până în 100 lei, se aplică amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei. În cazul unei diferenţe între 100 lei şi 1.000 lei inclusiv, dar mai mică de 1% din valoarea înregistrată în casa de marcat, amenda este cuprinsă între 10.000 lei şi 15.000 lei, iar dacă este peste 1% amenda urcă la 20.000 lei şi se suspendă pentru 30 de zile activitatea operatorului economic pentru unitatea de vânzare la care s-a constatat contravenţia, începând cu cea de-a doua abatere constatată într-un interval de doi ani. Dacă diferenţa este mai mare de 1.000 lei, dar sub 1% inclusiv, amenda este între 20.000 lei şi 25.000 lei, iar dacă depăşeşte 1% sancţiunea ajunge la 30.000 lei, cu suspendarea pentru 30 de zile a activităţii, de la a doua abatere într-un interval de 2 ani.
Aparatul de marcat montat pe taximetre va trebui modificat astfel încât acesta să emită, în afara bonului fiscal emis conform distanţei parcurse şi tarifului perceput pe kilometru, şi un bon fiscal pentru bacşişul dat de client taximetristului.
Adaugă comentariu