Proiectul ”Restaurarea Bisericii Evanghelice CA Bistrița în vederea introducerii sale în circuitul turistic internațional” a fost aprobat pentru finanțare cu bani europeni. În schimb, proiectele depuse de municipalitate pentru reabilitarea termică a 95 de blocuri au fost respinse, iar Primăria a reluat demersurile. Alte proiecte nu sunt eligibile.
”Așteptam ca din 2016 să vină banii europeni spre Bistrița, dar acum sunt deschise doar două axe. Este o mare dezamăgire. Mizam în special pe reabilitarea termică a blocurilor, dar și pe monumente sau transporturi, domenii în care avem pregătite proiecte, numai că nu avem unde să le depunem. Pe unele proiecte chiar a trebuit să reluăm documentațiile, să facem modificări după noile ghiduri, noi ne bazasem pe ceea ce exista, am crezut că experiența anilor preceenți va fi folosită și ne vom ușura munca de absorbție a fondurilor euoepen, să nu ne batem cuie în talpă, dar s-a întâmplat invers. S-au modificat normele, legislația, dar nu în sensul simplificării, ci al amestecării lucrurilor și ne-am trezit că unele genuri de proiecte cu care avusesem succes, reabilitarea școlilor, nu mai sunt pe aceeași linie, iar liceele teoretice sunt excluse. E doar un exemplu, dar avem exemple în toate domeniile. Suntem în situația în care la sfârșitul anului 2016 avem depuse doar pe două axe: Biserica Evanghelică un proiect la care am lucrat de patru ani, a trecut de eligibilitate și își va urma în continuare evaluările, și reabilitarea termică a blocurilor”, a spus primarul Ovidiu Crețu la AS TV.
Valoarea totală a proiectului de restaurare a Bisericii Evanghelice este de 15.218.694,55 lei, din care 14.205.042,82 lei reprezintă cuantumul finanţării nerambursabile solicitate și 1.013.651,73 lei cofinanțarea din bugetul local. Cheltuielile neeligibile sunt aferente sistemului de sonorizare, scenă și lumini aferente, precum și dotările de tip „obiecte de inventar”. Aici detalii despre proiect.
”Proiectul va parcurge etapele tehnice și economice de verificare, în luna iulie realist vom semna contractul de finanțare, apoi organizăm procedurile de licitație pentru executant. Cel mai optimist, la începutul anului 2018 vor începe lucrările de finalizare a lucrărilor de restaurare a Bisericii Evanghelice”, a precizat Crețu.
El a explicat ce s-a întâmplat în cazul proiectelor depuse pentru reabilitări termice de blocuri. ”Nu ne-am imaginat că în 2016 nu vom reabilita blocuri cu bani europeni, n-am crezut, dacă îmi spunea cineva în 2015 că nu vom reabilita niciunul nu aș fi crezut. Am depus 95 de blocuri în varianta cunoscută, reabilitasem 50 înainte. Era un drum bătătorit. Credeam că se va merge tot așa, am pregătit 95 de blocuri, am depus, dar toate au fost respinse. S-au schimbat normativele, din cele 95 de blocuri 19 ies total din discuție pentru că sunt elemente construite fără autorizație și nu au intrat în legalitate. Am cerut loctarilor care și-au construit balcoane mai mari sau acoperișuri fără autorizație să obțină autorizație. Cei care n-au obținut, ne pare rău, nu intră în etapa următoare. Chiar și pentru un singur balcon se consideră că întregul bloc nu are autorizație. Din 74, 53 le-am redepus. Celalte până la 74 le depunem în perioada următoare, în ianuarie, vor intra în etapa 2. Ambele etape pot fi derulate în 2017 dacă lucrurile merg bine, dar eu spun că cel mai devreme în iunie vom contracta finanțarea europeană, apoi încep licitațiile de atribuire a lucrărilor, pe loturi de câte 10 blocuri. Ne vom trezi din nou la sfârșitul lui 2017 că din cauza procedurilor nu am reabilitat vara și ne-am dus spre iarnă. Din noiembrie nu mai semnez contracte de reabilitare termică, ne creează probleme foarte mari, lucrările făcute iarna au probleme. S-ar putea ca și aceste proiecte să trebuiască să le împingem în 2018, lucru de neconceput inițial”.
Ovidiu Crețu a spus ce proiecte cu fonduri europene vor fi eligibile și care nu: ”Ne pregătim pt deschiderea axei de reabilitare a clădirilor publice și aici va intra Liceul de Muzică, dar și a axei de transporturi – din discuțiile cu județele care fac parte din ADR NV, noi am ajunge undeva la 24 milioane euro pentru a fi absorbite. Asta ar însemna că Linia verde primește finanțare, la fel Centrul intermodal de transport, pistele de biciclete și reabilitarea străzilor mari: Gării, Decebal, Andrei Mureșanu și Năsăudului. Locuințele protejate pentru vârstnici la Sigmir, Piața Decebal și clădirea veche a Colegiului ”Liviu Rebreanu” nu intră în finanțare, va trebui să găsim altă formulă, mă gândesc la un împrumut pentru a rezolva probleme importante pentru dezvoltarea municipiului”.
Cilolos cu suita lui a schimbat toate procedurile! Sintem o tara de rahat! Pacat de banii pe care ii puteam atrage!
Ciolos cu suita lui nu au acceptat incalcarea legii, cum singur Cretu recunoaste : ” elemente construite fără autorizație și nu au intrat în legalitate”.
Adica daca pana acum a mers cu smecherii tipic romanesti, in momentul cand cineva iti cere sa respecti legea, te superi si zici ca tu nu esti de vina, ca „merge si asa” !
Dar, din pacate, se va reveni la metodele PSD-iste, la proiectele umflate si care la final sunt respinse la plata de UE, si pe care le vor plati fraierii de cetateni (vezi CNLR), in timp ce politicienii isi numara „comisioanele” !
Primarul are un talent înnăscut în a se scuza. Niciodată el nu e de vina.
Pistele de bibciclete sunt asteptate de mult iar birocratia mai ales pe fondurile Europene este mare.
Pentru o constructie mai rapida poate este bine ca pe traseiele mai importante, cum ar fi cel de pe Drumul Cetatii, aceasta investite sa se realizeze cu fonduri de la Consiliu Local Bistrita.
OPrimar de doi bani ce esti tu… Ai tot criticat creditul luat de Moldovan pentru strazile din oras si acuma tu iei credit pentru partie de schi fara zapada si pentru bazine de inot pe dealuri. Demential… Cred ca omu sufera de senilitate.
În viziunea mea, urgențele la nivel de infrastructură sunt:
-amenajarea străzii Tărpiului, cu trotuare, pistă de biciclete, sens giratoriu
-pasarelă sau pasaj subteran între străzile Tărpiului și Gării. Centrul intermodal este greu realizabil, scump, și oricum nu cred că e o idee bună să cocoțăm autogara la 13 m înălțime, adică aproximativ la etajul 4 al unui bloc.
-demararea lucrărilor la centura de NORD, pt a avea legătură cu zona industrială, DN17C și drumul sigmirului. ORICE variantă sudică mai mult încurcă decât descurcă. Centura trebuie să treacă prin nord, pe sub deal, loc ar fi.
-construirea unei berării PE podul berăriei, oricum altă utilitate nu poate avea 🙂
Categoric construirea sensurile giratori de la intersectia strazii Drumul Cetatii cu strazile Tarpiului si respectiv Drumul Dumitri Vechi sunt unele din prioritati.
Dar cel mai important pentru fluidizarea traficului din oras este construirea VARIANTEI OCOLITOARE.
Singurele locuri proprice pentru realizarea acestei variante sunt prin SUD, reamintesc antevorbitorului meu ca SINGURUL scop al Variantelor ocolitoare este scoaterea traficului de tranzit din localiati si ca variantele ocolitoare nu au nici cea mai mica legatura cu traficul industrial local.