“Am aflat despre propunerile cu privire la Catedrala Mântuirii Neamului. Fiind un obiectiv mai special, cred că cel mai bun lucru ar fi 
ca fiecare cetăţean al ţării să poată dirija un procent din taxele pe care le plăteşte statului. Daca ai de plătit 100 de lei şi doreşti să dirijezi un leu, să poţi face acest lucru. Dacă nu doreşti, atunci să plăteşti suma de 100 de lei datorată ca impozit şi atât”, a scris, pe Facebook, Alin Seserman.
El a adăugat că, în Consiliul Local Bistriţa, consilierii PDL vor susţine ca suma propusă de primar să fie dirijată spre cultele din oraş.
“Nu comentez poziţiile consilierilor judeţeni USL sau PDL, însă cred că Guvernul, cu largă majoritate, trebuie sa gestioneze problema prin Ministerul Culturii condus de Gigel Ştirbu. Părerea mea e că lucrarea ar trebui susţinută de Biserica Ortodoxă Română din surse proprii şi donaţii private. Afacerile BOR au mers bine pe timp de criză . A avut profituri de zeci de milioane de euro”, a declarat consilierul municipal Alin Seserman.
Catedrala Mântuirii Neamului Românesc este o biserică în construcţie, aflată în Bucureşti pe Dealul Arsenalului. Piatra de temelie a lăcaşului de cult a fost pusă în februarie 2011 şi data finalizării sale este stabilită la sfârşitul anului 2014. Costurile medii ale investiţiei se ridică la suma de 100 de milioane de euro, iar câştigătorul licitaţiei pentru construirea edificiului este firma băcăoană Vanel Exim.
Ideea unei catedrale naţionale nu este deloc nouă. Ea a fost propusă sinodului Bisericii Autocefale Române şi Regelui Carol I de Vasile Stroescu şi reluată în anii de după Primului Război mondial, când au şi apărut schiţe de proiecte ale arhitecţilor perioadei (cea mai cunoscută fiind a arhitectului Petre Antonescu) şi a fost susţinută de patriarhul Miron Cristea. Demn de remarcat este că această tendinţă spre o biserică naţională nu aparţine numai bisericii ortodoxe, ci a avut reflectări şi în lumea protestantă (în Belgia a fost construită o astfel de catedrală, numai că priza acesteia la public a fost extrem de redusă).
Uitat în anii comunismului, proiectul a reapărut după 1989 cu ideea de a îl amplasa în Piaţa Unirii, dar a fost contestat de cercurile (inclusiv bisericeşti şi ale urbaniştilor) care afirmă că o atât de mare investiţie şi un asemenea şantier în principalul nod de comunicări al capitalei nu se justifică, mai ales câtă vreme bisericile dărâmate în anii 1980-89 nu au fost reclădite, şi câtă vreme liniile de tramvaie deservind cartierele sud-vest şi nord-est ale capitalei (axă care nu dispune de nici-o linie de metrou) nu au fost din nou racordate (fiind separate de aproape 1 km de mers pietonal cu mai multe traversări primejdioase). Alte contestări vin rândurile arhitecţilor sau istoricilor de artă, care afirmă că ideea de catedrală nu face parte din tradiţia românească (arh. Gheorghe Joja).
Pe 29 noiembrie 2007, Patriarhul Daniel a pus piatra de temelie a noului edificiu.
Primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu, a declarat că va introduce în proiectul de buget pe 2014 alocarea sumei de 200.000 de lei către Patriarhia Română, pentru sprijinirea construirii Catedralei Mântuirii Neamului. El a adăugat că aceşti bani reprezintă 0,2% din bugetul local şi că edificiul este al tuturor românilor, nu numai al bucureştenilor, iar ”ceea ce este pe pământ are legătură cu Bistriţa”.
da mai RAdule cate 5000 de lei pentru fiecare parohie din judet………nu trimite banii in Bucuresti…..daca mai ai un strop de minte…….
Probabil ca sefilor de la Patriarhie le-au imbatranit Mertanele si au nevoie de altele….
Daca ar fi sa ne luam dupa politicienii din opozitie, nu ar mai trebui dat nimic, nimanui. O sa vedem in campanie cat de pretios o sa fie clerul pentru PDL.
Cred ca Biserica Ortodoxa Roman s-ar califica usor sa obtina un credit pentru proiect. Nu cred ca bancile ar evita un client atat de eligibil. Aici nu e cazul de insolventa sau faliment.