Bisericile evanghelice din Jelna şi Petriş, dar şi o bisericuţă de lemn vor fi restaurate (FOTO)

Directorul general al Institutului Naţional al Patrimoniului, Alexandru Muraru, a ajuns miercuri după-amiaza în judeţ la insistenţele senatorului PNL Dorin Dobra care a făcut „diligenţe extraordinare” la Bucureşti pentru ca delegaţia Institutului Naţional al Patrimoniului să ajungă în Bistriţa-Năsăud şi să vadă starea monumentelor care au nevoie de finanţare.

„Nu este uşor nici pentru noi pentru că avem în finanţare 162 de obiective, iar cereri de finanţare sunt cu zecile. Sunt dosare foarte multe care vin din toată ţara. Ce am văzut aici, la Jelna, e impresionant. Deşi monumentul e într-o stare aproape de colaps, există o şansă extraordinară pentru că o nouă biserică ortodoxă s-a ridicat alături, că întreaga comunitate va fi în jurul acestui monument şi el nu va rămâne izolat şi că acea clopotniţă deserveşte parohia. Chiar dacă nu mai sunt familii de saşi, e o responsabilitate şi mai mare ca întreaga comunitate şi biserica să preia acest monument. Restaurarea lui va însemna şi o operă de artă până la urmă. Proiectul e deja realizat. Vom vedea ce acte mai trebuie la dosar şi sper ca, în luna octombrie, să punem primele elemente pentru achiziţie. Discutam şi cu părintele că ar fi frumos să terminăm şi noi lucrările până în 2015 când biserica ortodoxă va fi sfinţită. Nu pot spune că am putea finaliza până atunci lucrările, dar vom fi într-un stadiu avansat. Punerea în valoare a acestui monument va aduce beneficii enorme comunităţii locale mai ales că restaurarea unui monument istoric nu e sarcină care pică pe Institutul Naţional al Patrimoniului, ci va fi şi o sarcină a comunităţii locale. Vorbeam cu domnul senator Dorin Dobra că putem pune în valoare monumentele istorice, nu vorbim doar despre restaurare, ci despre punerea lor în valoare şi să vedem cum creăm o strategie ca să aducem aici şi foste familii de saşi care au părăsit Jelna cu mai mulţi ani în urmă. Vom mai merge şi la Lechinţa şi Reteag şi ne vom deplasa de vineri încolo în Maramureş unde vom recepţiona alte lucrări la monumente istorice”, a spus Muraru.

Directorul Institutului Naţional al Patrimoniului l-a felicitat şi pe directorul Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu, Alexandru Uiuiu, pentru că a realizat o hartă a monumentelor şi pentru felul în care gestionează situaţia celor 800 de monumente din judeţ, deloc puţine la număr într-un judeţ atât de mic precum e Bistriţa-Năsăud.

Senatorul Dorin Dobra a spus că a simţit ca pe o obligaţie morală să includă biserica din Jelna pe lista monumentelor ce trebuie restaurate de urgenţă.

„E un loc care mie mi-e drag. Le spuneam colegilor de la Bucureşti că mie o să-mi pară rău după atmosfera romantică din această biserică, dar, în acelaşi timp, împreună cu Alex Muraru, căruia îi mulţumesc, sperăm să punem în valoare ce e aici. Împreună cu Sorin Hangan (consilier municipal PNL -n.r.), în primăvara anului trecut, am aflat de la istoricul de artă Vasile Duda că ce vedem aici nu mai ţine un an şi chiar mi s-ar fi rupt sufletul să nu intervenim. Îi mulţumesc lui Alex Muraru şi tuturor colegilor lui pentru şansa pe care mi-au dat-o de a înscrie acest monument în lista puţinelor monumente care vor beneficia de intervenţii în această ţară. Visul meu este ca acest loc să devină unul de vizitat în mod obligatoriu de toţi cei care vor vrea să vadă ceva semnificativ pentru istoria acestui judeţ. Mă bucur că putem pune la adăpost un loc pe care Dumnezeu l-a ales şi pe care noi trebuie să-l respectăm după voinţa bunului Dumnezeu. Părintele de aici va avea un rol foarte important. Aici, în apropiere, e biserica ortodoxă şi părintele paroh va trebui să aibă grijă de ceea ce se va face cu bani de la Institutul Naţional al Patrimoniului. Vă mulţumesc tuturor”, a spus senatorul Dorin Dobra.

La rândul lui, primarul comunei Budacu de Jos, Florin Simionca, a spus că-şi cere iertare pentru felul în care arată ansamblul arhitectural, dar că aşa l-a moştenit de la predecesorul său, iar bugetul local nu îi permite comunei să facă lucrări de restaurare.

Potrivit proiectului întocmit de Asociaţia Noserland, cu 500.000 de lei, va fi conservat cea  mai rămas din biserică şi locul va fi transformat într-un punct atractiv pentru turişti. Potrivit unor documente păstrate de Muzeul Brukental din Sibiu, Biserica din Jelna a fost la început catolică şi purta hramul Sfântul Petru. În 1455, aici erau importante relicve creştine: fragmente din veşmântul Fecioarei Maria, din coroana de spini a lui Iisus şi pământ de la Mormântul Sfânt de la Ierusalim. În anul 1502, Biserica avea un steag aurit pentru procesiuni religioase. În 1558, obiectele catolice au fost vândute, biserica a devenit lutherană, s-a ridicat turnul din piatră şi s-a montat un ceas. Astăzi, totul e ruină.

De la Jelna, delegaţia a mers la Petriş unde, de asemenea, este o biserică fostă evanghelică ce are nevoie de lucrări de restaurare. E vorba de Biserica Ortodoxă „Sf. Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir” care e folosită acum de ortodocşi. Ei au făcut unele lucrări, dar şi multe greşeli, înlocuind vechea tâmplărie cu geamuri şi uşi din termopan.

Tot la Petriş, Alexandru Muraru şi delegaţia de la Institul Naţional al Patrimoniului, însoţiţi de senatorul Dorin Dobra, subprefectul Ovidiu Frenţ, vicepreşedintele CJ Dorin Popescu, administratorul public Florin Moldovan, directorul Direcţiei pentru Cultură, Alexandru Uiuiu, şeful Fiscului, Crin Pântea, istoricul de artă Vasile Duda, cercetătorul Corneliu Gaiu, arhitectul Vasile Tamaş, şi primarii din Budacu de Jos şi Cetate, au vizitat şi Biserica de lemn „Sf. Proroc Ilie” de la cimitir care are şi ea nevoie de lucrări de restaurare.

Potrivit primarului comunei Cetate, Daniel Moldovan, restaurarea celor două biserici va costa 1,8 milioane de lei. „Pentru biserica fostă evanghelică din sat avem nevoie de 1,4 milioane de lei, iar pentru biserica de lemn de 400.000 de lei. Sperăm că lucrările vor începe şi vom deveni atractivi pentru turişti”, a spus primarul Daniel Moldovan.

Joi, vor avea loc doua recepţii la terminarea lucrărilor, la obiectivele „Biserica Reformată”, sat Reteag, comuna Petru Rareş şi Biserica din lemn „Sf. Cuvioasa Parascheva”, sat Țigău, comuna Lechinţa. Până la finalizarea lucrărilor, Institutul Naţional al Patrimoniului a alocat fonduri de 819.738 lei, pentru Biserica Reformată, în vederea refacerii zidurilor, pardoselilor, tencuieli, hidroizolare a fundaţiilor. Biserica din lemn „Sf. Cuvioasa Parascheva” a primit fonduri în valoare de 867.849 lei pentru lucrările efectuate pe parcursul anilor 2012 şi 2013, şi anume: rigidizarea întregului ansamblu structural, executarea lucrărilor de subzidire la fundaţii, recondiţionare şi revizuire a întregii structuri. ”Bistriţa-Năsăud este unul dintre cele mai importante judeţe din România, având în vedere cele aproximativ 800 de monumente istorice. Acestea au transformat Bistriţa-Năsăud într-un judeţ al pelerinajului. Ne dorim să sprijinim atât patrimoniul naţional cât şi patrimoniul construit, având în vedere potenţialul cultural al judeţului”, a precizat Alexandru Muraru, Director General al Institutului Naţional al Patrimoniului.

Mai multe fotografii, pe pagina noastră de Facebook.

Cristiana Sabău