Bistriţa e plină de praf de la deszăpeziri, şosele cu gropi şi centrale termice

„Este foarte important să ştim că perdelele de vegetaţie sunt prezente. Intervenţia brutală în perdeaua verde de protecţie nu e la locul ei, dar, din punctul meu de vedere e o acţiune de sesizat Gărzii de Mediu, ea având atribuţii de verificare şi control. Noi, Agenţia de Protecţie a Mediului, facem parte din acea comisie de inventariere a copacilor şi de luare a deciziilor”, a declarat Sever Roman, directorul APM Bistriţa-Năsăud. El a declarat că perdeaua de protecţie verde are rolul de a opri praful şi zgomotul.

„În municipiul nostru e o mare problemă cu praful, cu PM 10, cu particulele acelea fine, purtătoare de metale grele, pe care le inhalăm cu toţii şi le vedem depuse pe maşinile şi hainele noastre. Mai ales acum, iarna, e cea mai vizibilă perioadă în care PM 10 este prezent. PM 10 provine de la deszăpezirea străzilor cu nisip şi sare, de la degradarea şoselelor şi de la arderile casnice. Odată cu desfiinţarea Proditerm, toată lumea şi-a pus centrale termice pe pereţi, iar din această încălzire casnică rezultă foarte mult praf. În aer, emisiile de dixid de carbon, de dioxid de sulf sunt în limite normale mai ales că e vorba de gaz metan, dar a crescut foarte mult praful”, a declarat Roman.

El a explicat că pe panoul din Piaţa Eminescu e prezentat un indice general de calitate a aerului. În schimb, staţia APM de măsurare a calităţii aerului măsoară şapte indicatori relevanţi pentru calitatea aerului. „Am şi o statistică. Valoarea admisibilă este de 50 de micrograme pe metru cub la praf, la PM 10, şi au fost deja trei depăşiri în primele trei luni ale anului. În 2012, au fost 10, iar în 2011 au fost 15. Nu s-au dublat, nu s-au triplat. Au fost depăşiri pe o perioadă de 24 de ore. Am notificat Garda de Mediu, dar nu a fost cazul declanşării unui plan de gestionare a calităţii aerului. Acela se declanşează în momentul în care în cinci zile consecutive se depăşeşte valoarea unui poluant. Întrucât sunt mai puţin de 35 de depăşiri într-una n nu se merge mai departe pe un plan de gestionare a calităţii aerului prin care să restricţionezi traficul din zona în care s-au constatat depăşirile sau să se protejeze perdelele de protecţie”, a declarat Sever Roman.

În ce priveşte planul Primăriei Bistriţa de a tăia şi anul acesta peste 500 de copaci, Sever Roman a spus că instituţia pe care o conduce nu are instrumentele legale să oprească „măcelul”. Din partea APM, în comisia de inventariere şi tăiere a copacilor face parte Crina Năstase care a explicat că Primăria Bistriţa invocă mereu că are o persoană cu masterat în peisagistică şi aceasta ştie ce face. Totuşi, a spus Crina Năstase, APM nu e de acord cu felul în care sunt tăiate crengile copacilor. Cu toate acestea, instrumentul de pedepsire a celor care mutilează copaci îl are Garda de Mediu. Din câte putem observa, până acum, această instituţie nu a făcut absolut nimic pentru a stopa fenomenul.

Cristiana Sabău