Teodora Purja, rapsod popular de pe Valea Ţibleşului, mama cântăreţei Lenuţei Purja, a primit titlul onorific de „Tezaur Uman Viu”, acordat de Ministerul Culturii pentru „salvgardarea, păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial”.
Secretarul de stat Alexandru Pugna de la Ministerul Culturii a transmis informaţia Centrului Judeţean pentru Cultură, Teodora Purja fiind propusă pentru această distincţie încă din 2016.
Titlul de Tezaur Uman Viu este viager, personal și netransmisibil și se acordă pentru România de către Comisia națională pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial.
Născută în 23 noiembrie 1941, la Agrieş, judeţul Bistriţa-Năsăud, Teodora Purja este cunoscută drept rapsodul care ştie „hori cu noduri”, o moştenire pe care i-a lăsat-o bunica sa şi pe care, la rândul ei, a transmis-o fiicei Lenuţa Purja şi nepotului Sergiu. În 1987, a fost chemată la Bucureşti, unde a făcut înregistrări radio cu Gruia Stoia, un cunoscut realizator de emisiuni folclorice dinainte de 1989.
„Am noroc că ştiu cânta,/ Că-mi astâmpăr inima,/ Horile-s de stâmparare/ La omu’ cu supărare”, horeşte lelea Teodora. Pe la casa ei s-au perindat nenumăraţi oameni de radio şi televiziune ca să o asculte şi să-i înregistreze cântecele.
„„Horea cu noduri” sau „horea înturnată” este un stil de interpretare foarte vechi ce a fost descoperit de Bela Bartok, la începutul secolului XX, în Maramureşul istoric.
Repertoriul Teodorei Purja nu cuprinde doar horea cu noduri, ci tot felul de cântece vechi: de cătănie, nuntă, dragoste, mioritice, dar şi doine, pricesne şi colinzi.
In Romania sunt sute de mii de “Tezaure Culturale Vii”.
Mii de actori, solisti de muzica populara, usoarā, soprane, poeti, pictori, sculptori, scriitori, balerini, scamatori, pāpusari.
Olari, sticlari, sculptori in lemn, pictori de biserici etc.
Haideti sā ii premiem pe toti! Sunt in jur de 900.000 de persoane!
Si B.U.G. Mafia si Nicolae Gutā sunt Tezaure Culturale Vii!
cine va opreste sa nu va depuneti dosarul la comisie? au fost si anul acesta sute de dosare din care s-au ales cinci oameni care promoveaza si pastreaza valorile traditionale! de ce atata rautate la d-voastra? aici vorbim de un titlu onorific, unde nu primeste nimeni bani!
Nu este vorba de rāutate. O felicit pe doamna Teodora Purja pt cā a primit acest premiu, cästigat pe merit!
Dar, culturā inseamnā si grafitti, hip-hop, Sandu Ciorbā, artisti ai minoritãtilor conlocuitoare, muzicā rock, mimicā, regie, teatru nud, etc.
Cine hotāraste care este cultura bunā/frumoasā si care este cultura de prost gust?
Dacă vorbim de valori și de cine promoveaza tradițiile poate ar trebui să vedem și să recunoaștem meritele si altor persoane din orașul nostru. Si din judet. Si nu mă refer aici la nume necunoscute. Din păcate, acestora li se vor recunoaște meritele si valoarea post mortem. Ca la multi altii. Atunci comisiile nu vor mai decide… acum iau hotararile in funcție de ce li se impune. Dincolo de acestea… felicitări doamnei Putna. De data aceasta domnul Pugna a făcut o alegere bună
drumul este deschis tuturor, anul viitor pot sa isi depuna dosarele! si totusi cuvintele d-voastra nu sunt potrivite aici, de ce nu scrieti comentarii la alte articole, unde se scrie despre personalitati politice, sau despre ce doriti d-voastra! dar sa fiti impotriva unei femei deosebite ca horitoarea Teodora Purja, nu va sade bine deloc! Teodora Purja, nu are nici pensie, nici salariu dar si-a pastrat cu sfintenie cantecele si traditiile strabune! mergeti la ea acasa si sa vedeti! Doamne ajuta la toata lumea!
Îmi aduce aminte de comuniști și a lor mamă eroină care primea bani să facă copii.
Pe de altă parte, sunt personalități care ar fi meritat la fel premiul, Neagu Djuvara, Mihai Șora pentru experiențele de viață pentru operele lor intelectuale.
Sau Tarafs des Haidouks, lăutarii din Clejani recunoscuți internațional.
https://www.youtube.com/watch?v=PzrxvpG2_Sk
https://www.youtube.com/watch?v=joDtKv62V9c
Muzica lor e mult mai complexă și armonică, o tradiție mult mai bogată în domeniul muzical.
Bine, am înțeles, dl Pugna cunoaște bine Bistrița Năsăud, iar probabil socoate în afara județului nu există cultura românească autentică.
Basic revine la același sistem de atribuire subiectiv.
Pile Cunoștințe Relații.
Sau Fanfara Ciocârlia din satul Trei Prājini.
Mamā, ce show au fācut in Copenhaga. Sala de concerte “Etnorama” a fost arhiplinā, toatā lumea dansa!
si muzica lelii Teodora este profunda si straveche, si nu canta pentru bani ca altii! Ea este doar o horitoare ca lasa mostenire fiicei si nepotului sau cantecele sale!
cei pe care i-ati pomenit de ce nu si-au facut dosare anul acesta sa primeasca titlul de tezaure? Lelea Teodora, nu este mama eroina, are doi copii, se intretine singura la 77 de ani, si este singura din Judetul Bistrita-Nasaud, care canta cu „noduri”, si nu domnul Pugna i-a acordat aceasta diploma onorifica, fara bani, ci in spate a fost o comisie intreaga de personalitati culturale ale vietii romanesti! daca lelea Teodora va deranjeaza, este foarte trist unde au ajuns lucrurile in tara noastra! daca aveti ceva cu domnul Pugna sau cu partidul psd, nu aici este potrivit sa va rafuiti cu ei!
@mihai
Cred cā ai inteles gresit ce am vrut sā spun, sau poate cā m-am exprimat eu gresit.
Iubesc muzica popularā autenticā!
Nu am nimic cu PSD si nici cu dl. Pugna. Am fost colegi la Cununa de pe Somes!
Mihai, Imi pare rāu cā ti-am stricat ziua!
Dacā vrei, o sā rog redactia TimpOnline sā imi steargā comentariile!
este clar, Adrian C. sau CC, este o doamna jurnalist care vrea sa puna la punct politicienii ajunsi in functii care nu le merita! dar pacat ca stricati imaginea unui rapsod popular, scriind mizerii la acest articol!
VA ROG SA NU MAI SCRIETI DESPRE MINE SI MAMA MEA, DACA PRIN PUBLICAREA UNOR COMENTARII URATE, NE STRICATI IMAGINEA! PENTRU MINE MAMA MEA, ATAT DE FRUMOASA, ATAT DE BUNA ESTE ICOANA SATULUI ROMANESC ADEVARAT CARE DISPARE INCET IN NEGURA TIMPULUI, INCET, INCET DISPARE FOLCLORUL ROMANESC, DISPAR TRADITIILE SI TOT CE MAI AVEM ROMANESC SI ADEVARAT! CINE ISI DORESTE TITLUL DE TEZUAR UMAN VIU, TREBUIE SA ISI FACA DOSAR SI SA IL DEUNA LA MINISTERUL CULTURII, DRUMUL ESTE DESCHIS TUTUROR!
Nu va luati dupa toti frustratii! Felicitari si mult succes in continuare!
Adevarat! Nu o cunosc pe doamna Purja dar respect si ma înclin in fața valorilor pastrate si promovate. Numai bine si succese în continuare
Oameni buni ati inteles exact pe dos. Va rog sa cititi comentariile inca o data, si veti vedea cā nu contestā nimeni valoarea culturalā a Teodorei Purja.
Nu inteleg de ce vā aprindeti asa, si luati o pozitie defensivā, pentru cā nu o atacā nimeni.
Treaba e in felul urmātor:
Termenul de tezaur cultural viu este foarte larg, aproape oricine se incadreazā in aceastā categorie! O sā va dau cateva exemple:
– cei 6 evrei (sau cati or mai fi ramas in Bistrita ) sunt Tezaure Culturale Vii.
– sasii din Bistrita
– femeile care spalā (cu maiul) presuri, verinci si toale la râu sunt T.C.V.
– omul care arā cu plugul tras de cal este TCV
– tiganii care umbla pe strazi cu ceternia sub brat
– femeile care tes la rāzboi
– femeile care fac tāitei de casā
– cei care conduc Dacia 1310 sau Trabant sunt TCV
– bārbatii care joacā filcāi, duminica, dupā ce au fost la bisericā.
– cei care au opinci, ceasuri mecanice, clop in cap, sunt TCV
– cei care au cazane de fācut tuica
– cei care fac sāpun (sopon).
– postasul este pe cale de disparitie TCV
– Badea Stefan Barsan care fācea lesteu (de prins pesti) si stia sā facā (impleteascā) un nāvod, a fost TCV.
Omul care este singurul locuitor dintr-un sat izolat de munte, este TCV.
Sunt foarte multe tezaure culturale vii
Daca eu tin cu FC Barcelona, asta nu inseamna ca urasc Real Madrid!
Daca simpatizez cu USR, nu inseamnā cā urāsc PSD!
Voi vedeti inamici la tot pasul! Comentatorii nu v-au atacat!
Stiuca Narcisa Nu Ministerul, ci Comisia Nationala de Salvgardare a Patrimoniului Cultural Imaterial prezidatavde acad. Sabina Ispas! Ministerul e doar pe antet: nu are nicio contributie reala! Niciodata nu a avut…
ANUNȚ – Lansare Program TEZAURE UMANE VII, sesiunea 2018
17 Aprilie 2018
În conformitate cu prevederile Legii nr. 26/2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial, precum şi cu cele ale Regulamentului de acordare a titlului de TEZAUR UMAN VIU aprobat prin Ordinul nr. 2221 din 03.04.2018 privind modificarea Ordinului ministrului culturii şi patrimoniului naţional nr.2491/2009 pentru aprobarea Regulamentului de acordare a titlului de TEZAUR UMAN VIU, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale lansează cea de-a șaptea sesiune de depunere a dosarelor de candidatură pentru obţinerea titlului TEZAUR UMAN VIU.
Dosarele de candidatură vor fi întocmite în limba română şi vor fi transmise începând cu data de 17 aprilie 2018, data poştei, până la, cel mai târziu, data de 31 mai 2018, data poştei, la sediul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale din B-dul Unirii nr. 22, 030833, Sector 3, București (în atenţia Direcţiei Patrimoniu Cultural).
Evaluarea acestora în cadrul Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial se va desfășura în perioada 18 iunie – 27 iulie 2018.
În perioada 30 iulie-3 august 2018 va avea loc depunerea contestaţiilor, iar soluţionarea acestora se va desfăşura în perioada 6 august-17 august 2018.
Persoană de contact – doamna Geanina Lazăr, tel. 021.224.44.21
E-mail geanina.lazar@cultura.ro.
Vor fi avute în vedere următoarele domenii de activitate:
a) prelucrarea lemnului;
b) prelucrarea pietrei;
c) prelucrarea lutului;
d) prelucrarea metalelor;
e) prelucrarea fibrelor și firelor textile;
f) prelucrarea pieilor și blănurilor;
g) prelucrarea osului și cerii, prelucrarea cornului și osului, boștinărit, lumănărit;
h) instalații de captarea apei potabile, măcinat cereale, zdrobire și presarea semințelor (teascuri), uscat și afumat fructe (prune, perje, mere), cazanul de țuică, dârstele, pive, vâltori, șteampuri;
i) alimentație;
j) ocupații;
k) cunoștințe despre om și natură;
l) portul;
m) spiritualitate;
n) alte elemente de patrimoniu cultural imaterial.
Dosarul de candidatură la titlul de TEZAUR UMAN VIU va conţine:
a) recomandare din partea comunităţii;
b) referat întocmit de către un specialist în domeniile patrimoniului cultural imaterial;
c) Notă Biografică, conform Anexei care este parte integrantă din prezentul regulament;
d) documente/materiale (fotografii, CD-uri, DVD-uri, materiale vizuale pe support digital sau fotografic etc) care să demonstreze activitatea persoanei candidate la titlu;
e) declaraţie pe proprie răspundere privind veridicitatea informaţiilor cuprinse în Nota Biografică;
f) acordul în scris al persoanelor propuse în condiţiile art. 5 alin. (1) lit. a şi b cu privire la depunerea candidaturii în vederea obţinerii titlului de TEZAUR UMAN VIU.
Comisia poate solicita date/materiale suplimentare celor prevăzute în dosarul de condidatură, în vederea evaluării adecvate a acestuia.
Programul TEZAURE UMANE VII, implementat de Ministerul Culturii și Identității Naționale, prin Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, urmărește salvgardarea, păstrarea şi transmiterea patrimoniului cultural imaterial. Programul vizează identificarea și recunoaşterea la nivel național a celor care sunt creatori și păstrători ai valorilor tradiționale și care fac, prin talentul și efortul lor, dovada caracterului excepțional al performării, fiind capabile să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate, contribuind astfel la asigurarea viabilității acestuia.