Fost inspector şcolar general, mulţi ani inspector de limbi străine, dar şi preşedinte al Asociaţiei de prietenie româno-franceze (ARFA), Stela Todea (foto 1 jos stânga), acum profesor de franceză la Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu”, a avut amabilitatea să depene împreună cu noi câteva amintiri.
Doamna Todea, când şi cum a fost începutul colaborării cu Franţa?
Imediat după Revoluţie am pus bazele colaborării cu Franţa. Începutul a fost greu. Mai întâi au fost colaborări individuale, pe urmă s-a constituit ARFA care împlineşte în octombrie 23 de ani. S-au legat prietenii, căsătorii. Avem familii mixte româno-franceze care locuiesc la Bistriţa, familii franceze care s-au stabilit aici şi care sunt alături de noi şi sunt prietenii noştri.
Vă mai amintiţi de momentul când s-a deschis prima librărie franceză?
Cum să nu? Bistriţa a fost primul oraş din România în care s-a deschis o librărie franceză. Vreau să vă spun că, la deschiderea librăriei, au participat nume mari. A fost Andrei Pleşu, Petre Roman. A fost prima delegaţie oficială a guvernului francez cu ministrul francofoniei şi o parte din cabinetul ei care a venit în România. Au mai venit şi oameni de afaceri de la Montreuil. Primar al oraşului era domnul Florin Chereji. Îmi amintesc acum că habar nu aveam cum trebuie să primim nişte oameni străini, nu ştiam niciun pic de protocol. Librăria a supravieţuit în jur de doi ani. Era şi sărăcie. Era şi prea puţină lume avizată care să cumpere carte. Prima carte pe care am cumpărat-o a fost Les Fleurs du Mal de Baudelaire, iar Andrei Pleşu mi-a spus că toate în viaţa asta încep cu mal (rău –n.r.). Din vânzarea cărţilor de la acea librărie s-a cumpărat mobilierul de la Biblioteca franceză, iar restul de cărţi, peste 2000 care nu s-au vândut, sunt în biblioteca ARFA.
Bistriţa a militat foarte mult pentru limba franceză. S-a cerut inclusiv menţinerea în grila de programe a Euronews în limba franceză.
Da, aşa este. A fost şi este încă dorinţa noastră. În ziua de azi, ca să mobilizezi tineretul să înveţe această limbă, ar trebui păstrat acest canal în varianta franceză.
Credeţi că pierde teren franceza în competiţia cu limba engleză?
Nu aş zice că e o competiţie, ci că e o modă. E moda englezei acum şi, din câte am aflat, va veni moda limbii ruse. În această logică, s-ar putea franceza să revină. Oricum, locul doi este onorabil şi onorant.
Cum se raportează acum elevii la limba franceză?
Trebuie să recunosc că nu mai e ce a fost, când se lucrau câte o sută de exerciţii pe săptămână, însă copiii sunt motivaţi pentru că sunt excursii în ţările francofone, au prieteni, au rude. Nu sunt motivaţi neapărat la nivel de olimpiadă. În ce-i priveşte pe elevii mei eu sunt foarte mulţumită de ei.
De câte ori aţi fost în Franţa?
De nenumărate ori, de peste 20 de ori în orice caz. Am făcut un calcul. Am dus cu mine peste 300 de cadre didactice să descopere sistemul de învăţământ francez şi sunt foarte încântată de colaborarea profesională între IUFM Besançon şi Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu”. Am avut studenţi francezi care au venit la noi şi urmează să mai vină în practică pedagogică în România.
Tot printre fondatorii ARFA s-a numărat şi profesoara Profesoara Mariana Suărăşan (foto 1 jos dreapta) de la Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu” Bistriţa.
Dumneavoastră sunteţi printre fondatorii asociaţiei. Ce a însemnat colaborarea cu Franţa?
La început a însemnat posibilitatea de deschidere către o ţară pe care nu avusesem prilejul să o vizităm, de a închega prietenii cu oameni care vorbesc limba pe care noi o predăm şi, după aceea, foarte multe proiecte comune puse în slujba comunităţii şi a elevilor.
Vă mai aduceţi aminte de deschiderea librăriei franceze?
Da, cum să nu? Era o mare de oameni atrasă de faptul că era un eveniment deosebit, dar şi pentru că venise şi domnul Petre Roman. Cărţile acelea au rămas la bibliotecă, elevii îşi pot găsi lecturi, fie că e vorba de presă scrisă sau de beletristică.
De câte ori aţi fost în Franţa?
De multe ori şi, de fiecare dată, m-a ajutat şi pe mine şi pe colegii mei profesori să progresăm şi să ne ameliorăm competenţele lingvistice. E un fapt constatat de toată lumea că engleza e prima limbă de circulaţie internaţională. Nu se poate nega acest lucru chiar şi francezii îl acceptă. Franceza însă se menţine în top. Bistriţa este un oraş care promovează foarte mult limba franceză şi cu mult succes. Elevii noştri sunt antrenaţi în multe proiecte, îşi dau examenul de DELF de trei ani. La Bistriţa, limba franceză e pe poziţii foarte bune.
În prezent, ARFA este condusă de Monica Buboly (foto 2 jos), la rândul ei profesor de limba franceză, dar şi inspector şcolar. Acum, a venit rândul ei să continue lucxrurile bune începute în urmă cu mai bine de două decenii.
„Ne mândrim să spunem că înfrăţirea între Franche Sylvanie şi ARFA a precedat înfrăţirea între Bistriţa şi Besançon. De atunci au avut loc numeroase schimburi la nivelul mai multor categorii sociale, elevi, profesori, medici, dar şi silvicultori. Relaţiile au evoluat. Dacă la început oamenii au fost motivaţi de posibilitatea de a vizita o ţară străină datorită invitaţiei pe care o găseau la ARFA, acum relaţiile s-au aprofundat şi am început să colabărăm pe domenii mai stricte, cum ar fi organizarea unei tabere care are loc în luna iulie. De asemenea, am participat şi la un proiect Comenius Regio care a fost coordonat de Primăria Bistriţa şi avem şi schimburi anuale”, a spus Monica Buboly.
Zilele filmului francofon care au început, luni, la Bistriţa, au adunat sute de tineri în sala mare a CCM „George Coşbuc”. Iată încă o dovadă că limba franceză e la loc de cinste graţie acestor doamne, dar şi altor membri ai ARFA care au întreţinut vie flacăra prieteniei cu oraşe din Franţa. O parte dintre aceşti tineri vor avea ocazia să le viziteze poate mai repede decât cred.
Mai multe fotografii găsiţi pe pagina noastră de facebook.
Cristiana Sabău
Adaugă comentariu