Bistriţenii au salarii mici, dar trăiesc mult

Gândul a realizat prima analiză, judeţ cu judeţ, a condiţiilor reale de viaţă din România. Au fost puşi cap la cap cei mai importanţi şapte indici socio-economici de la nivel naţional, pe baza datelor a trei instituţii publice, mai exact Institutul Naţional de Statistică, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Comisia Naţională de Prognoză.

Locuitorii judeţului Bistriţa-Năsăud sunt unii dintre românii care trăiesc, în medie, cel mai mult. Speranţa lor de viaţă la naştere este de 74,1 ani, a şaptea cea mai ridicată la nivel naţional, apropiată de cea a românilor din judeţe precum Vrancea sau Suceava, dar cu peste un an mai mică decât cea înregistrată în cazul bucureştenilor, scrie cotidianul Gândul.

Bistriţenii trăiesc, în medie, cu aproape patru ani mai mult decât locuitorii judeţului Satu Mare  şi cu peste doi ani şi jumătate în plus faţă de cei din judeţul Tulcea, regiuni unde se găsesc persoanele cu cea mai scăzută speranţă de viaţă la naştere din România.

Potrivit Gândul, un alt avantaj al celor care trăiesc în judeţul Bistriţa-Năsăud este şi acela că rata şomajului înregistrată aici este una scăzută. Astfel, la finalul anului trecut, ea era de 4,99%, mai ridicată decât în judeţe precum Ilfov, Timiş, Bucureşti, Arad sau Cluj, unde ea nu depăşea 4%, dar mai scăzută decât în judeţe precum Satu Mare, Braşov, Iaşi, Neamţ.

Deşi au locuri de muncă, bistriţenii sunt plătiţi foarte prost de către angajatori. Astfel, ei câştigau în decembrie 2012 unul dintre cele mai mici salarii medii nete din întreaga ţară, de doar 1.119 lei, acelaşi cu cel obţinut de angajaţii firmelor din judeţul Neamţ. Câştigul lor era cu 419 lei mai redus decât media naţională, de 1.538 de lei, şi cu 1.033 de lei mai mic decât cel al bucureştenilor.

Un alt inconvenient al traiului în acest judeţ este şi acela că locuitorii oraşelor sale nu se pot plimba prin parcuri sau prin grădini publice mari, având în vedere că Bistriţa-Năsăud se clasează pe locul opt în topul regiunilor care dispun de cele mai mici suprafeţe de spaţii verzi din ţară, mult sub liderii la nivel naţional Bucureşti, Dolj, Cluj, Timiş, Constanţa.