Bust Nicolae Iorga, dezvelit la Bistrița în fața sediului Arhivelor

La inițiativa Asociațiilor Culturale ”Grigore Bradea” și ”Grigore Moisil”, în fața sediului Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud de pe str. Gării a fost dezvelit un bust din bronz al istoricului Nicolae Iorga.

Bustul a fost realizat de sculptorul Grigore Bradea în anul 1984 în lemn și a fost turnat în bronz la Turnătoria Tapoi (Cluj-Napoca).

Cu acest prilej, Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud a organizat expoziția documentară ”Iorga și Arhivele bistrițene”.

Nicolae Iorga – profesor universitar, enciclopedist, poet, dramaturg, critic literar, memorialist, gazetar, publicist și om politic, membru titular al Academiei Române și autor a 1.003 volume, 12.755 articole / studii și 4.963 recenzii – a vizitat de câteva ori Bistrița și Năsăudul. Tot el este cel care scos la lumină Arhiva Bistriței – una dintre cele mai mari și valoroase arhive medievale și moderne păstrate în Transilvania, valorificând-o în două volume de excepție, publicate în 1889 și 1900. În 1939, Casa Argintarului din Bistrița, aflată într-o avansată stare de degradare, a fost la un pas de demolare. Nicolae Iorga, pe atunci președinte al Comisiei Monumentelor Istorice, a salvat clădirea de la demolare, insistând asupra renovării ei.

Din partea asociațiilor culturale a luat cuvântul Alexandru Bradea, care a menționat că demersul are ca scop punerea în valoare a operei lui Grigore Bradea și asumarea legăturii marelui cărturar Nicolae Iorga cu Bistrița și Năsăud. ”Strada Gării din Bistirța este probabil singura stradă din țară pe care, la un interval de doar câțiva zeci de metri, se regăsesc trei personalități care au marcat fundamental destinul României moderne: Nicolae Iorga, Alexandru Vaida-Voevod și cardinalul Iuliu Hossu”.

Dr. Cornelia Vlașin, șef Serviciu Județean al Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud, a spus că ”legătura lui Nicolae Iorga cu Bistrița și mai ales cu Arhivele este foarte strânsă”. ”Nicolae Iorga a iubit instituția Arhivelor. Practic, o mare parte din ceea ce a publicat se datorează cercetărilor din Arhive, el fiind cel care a publicat pentru prima dată două volume cu documente din Arhivele bistrițene, deci a fost primul cercetător care a prezentat publicului atât din Ardeal, cât și din Regat, documente din Arhivele bistrițene pentru că și-a dat seama de valoarea documentelor păstrate în această arhivă. A avut și o prietenie strânsă cu arhivarul Primăriei orașului Bistrița, ulterior directorul Colegiului evanghelic, Albert Berger, care i-a pus la dispoziție numeroase documente, cumva și pe sub mână ca să folosim un termen contemporan, și asta pentru că Iorga a vizitat Bistrița în 1898, iar deja în 1899 și în 1900 a publicat cele două volume, iar la vremea aceea Transilvania era sub stăpânire austro-ungară și cercetarea într-o arhivă săsească era greoaie. Nicolae Iorga nu a vizitat doar Bistrița, ci și Sibiul și Brașovul în căutare de documente referitoare la români și la legăturile între cele trei provincii românești. Toate aceste zone sunt descrise minunat în prefața acestor volume unde vorbește despre Bistrița, Năsăud și alte localități din județul nostru cu aprecieri laudative la adresa oamenilor. De altfel, a revenit la Bistrița și în 1906, iar o descriere a călătoriei lui o regăsim în Gazeta Bistriței, relatată de Victor Onișor care l-a însoțit în periplul din județul nostru, el îndreptându-se atunci spre Maramureș”.

De asemenea, Nicolae Iorga a mai fost la Bistrița și în 1919 când Principele Carol al II-lea a venit în exil în orașul nostru upă căsătoria cu Zizi Lambrino. ”Se spune, dar și faptele au demonstrat asta, că Nicolae Iorga a fost tuturele, nu numai profesorul Principelui Carol al II-lea și ulterior Regelui Carol al II-lea, iar când a venit aici l-a determinat să anuleze căsătoria cu Zizi Lambrino și să redevină principe moștenitor al Coroanei”, a mai spus dr. Cornelia Vlașin.

Nicolae Iorga știa foarte bine monumentele din Bistrița, iar un lucru mai puțin cunoscut este că a avut o contribuție importantă la salvarea Casei Argintarului. ”A intervenit atunci când s-a pus în discuție să se facă o lucrare amplă la Casa Argintarului. La apelul fostului deputat Oskar Schuler intervine, oprește toate lucrările și cere ca nicio piatră din Casa Argintarului să nu fie mișcată fără acordul arhitectului șef și al președintelui comisiei monumentelor istorice, adică al domniei sale. Se poate spune că actuala arhitectură a acestei clădiri și intrarea în conștiința populației și autorităților a acestei clădiri i se datorează în întregime lui Nicolae Iorga”, a spus ea.

Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud dețin numeroase documente care atestă prietenia lui Nicolae Iorga cu Albert Berger, Victor Onișor, dar și cu Iulian Marțian, un pasionat de documente vechi care a pus bazele Arhivelor în Bistrița-Năsăud, respectiv cu Virgil Șotropa.

Amplasarea bustului lui Nicolae Iorga cu puține zile înainte ca Arhivele Naționale să celebreze 162 de ani de există la nivel național este considerată de dr. Cornelia Vlașin onorantă. ”Ne bucurăm că Nicolae Iorga devine patronul nostru, mai ales că, pe 31 octombrie sărbătorim la nivel național Ziua Arhivelor din România, iar pe 10 noiembrie activitatea neîntreruptă a Arhivelor Bistrița-Năsăud din 1937. Toate aceste manifestări organizate în cursul lunii octombrie au menirea să celebreze rolul Arhivelor în societate, o instituție care păstrează memoria unui popor, iar cel mai uzitat citat este din Nicolae Iorga: Cine nu își cunoaște istoria este ca un copil care nu își cunoaște părinții”.