În Piața Petru Rareș, în fața casei pe care a construit-o și în care a locuit (”Coronița”), a fost dezvelit și sfințit bustul din bronz al întâiului primar român din Bistrița (1934-1937), Corneliu Mureșan, care este totodată și primul cetățean de onoare al orașului.
La eveniment au participat și nepoți ai primului cetățean de onoare din Bistrița (Anca Mureșan, Liviu Mureșan, Mircea Dumitrache), strănepoate (Veronica Codreanu, Doina Petri), foștii primari Florin Chereji (primul după Revoluție, cel care a propus acordarea acestui titlu) și Vasile Moldovan, Alexandru Toniuc – fiul fostului primar Marian Toniuc, cel în mandatul căruia a devenit cetățean de onoare Corneliu Mureșan), primarul Ioan Turc.
”În 7 iunie 1994, când Corneliu Mureșan a împlinit venerabila vârstă de 91 de ani, la propunerea primului primar democrat al Bistriței, Florin Chereji, primarul în funcție Marian Toniuc l-a făcut primul cetățean de onoare al Bistriței, pentru contribuția pe care a avut-o la urbanizarea și modernizarea orașului”, a spus prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta, inițiatorul proiectului de realizare și amplasare a bustului.
”Sunt prezenți membri ai familiei primului primar român al Bistriței, veniți din Cluj și din București. Este un moment fast, de bucurie, în care noi românii din Bistrița avem un sentiment al datoriei împlinite, pentru că acest gest nu este unul oarecare, ci unul de recunoaștere și cunoaștere a istoriei acestui oraș. Avem cu toții această obligație de a fi recunoscători în ceea ce-i privește pe înaintașii noștri care au făcut lucruri notabile. Avocatul Corneliu Mureșan, pentru că această profesie l-a consacrat, este un om de referință. Este recunoscut pentru amprenta pe care și-a pus-o asupra orașului. A venit cu un regulament de urbanism, temelia lucrurilor bune care s-au întâmplat, a dat drumul la lucrări edilitare de anvergură – străzi, trotuare, aducțiuni de apă și de canalizare, iluminat public, îndiguiri de mal, ștrand, stadion, parc. A avut de suferit din partea tuturor regimurilor totalitare care au venit după 1940, dar a fost un om care a rezistat, plin de vigoare, în ciuda tuturor vicisitudinilor. Îi purtăm o vie recunoștință. De acum înainte, de câte ori vom trece prin fața casei pe care a construit-o și unde a trăit, ne vom aminti cu atât mai mult de cel care a fost, este și va fi primul primar român al Bistriței, Corneliu Mureșan, un exponent al elitei românești. Fie-i amintirea vie!”, a spus primarul Ioan Turc.
Înălțimea ansamblului statuar este de 3,2 metri. Bustul lui Corneliu Mureșan, opera sculptorului Ilarion Voinea, este realizat în bronz și așezat pe un soclu de piatră (andezit de Ilva).
Corneliu Mureșan a locuit în imobilul de lângă Hotelul Coroana de Aur, care peste ani a devenit local. Casa construită în stil neoromânesc în perioada mandatului său de primar a fost naționalizată și integrată ulterior în sistemul turistic din Complexul Coroana de Aur, iar bistrițenii au ajuns să o cunoască drept ”Coronița”.
Cine a fost Corneliu Mureșan
Corneliu Mureșan s-a născut în 7 iunie 1903 comuna Mureșenii de Câmpie, județul Cluj, a urmat studii la Gherla și Dej, s-a format ca jurist Cluj, iar în 1926 a obținut doctoratul în drept. Din anul 1929 și-a deschis propriul birou de avocatură în Bistrița și s-a implicat în activitățile sportive organizate la nivelul orașului, fiind pasionat de atletism încă din anii studenției.
Prin decizia Ministerului de Interne, Corneliu Mureșan a fost numit în 1934 președintele Comisiei Interimare din Bistrița, exercitând funcția de primar până în 1937. În perioada administrației lui Corneliu Mureșanu s-a reabilitat și extins instalația de apă potabilă și de canalizare, fiind un primar interesat de menținerea tradiției de oraș curat, s-a mărit capacitatea uzinei electrice și s-a extins iluminatul public, iar lucrările de pavare au fost extinse pe principalele străzi ale orașului. Prin Regulamentul edililor și de poliție al construcțiilor în orașul Bistrița, adoptat în 1935, au fost stabilite regulile de dezvoltare urbană ale Bistriței interbelice. A decis mutarea târgului tradițional din Piața Centrală spre actualul spațiu din Piața Decebal și a determinat organizarea și extinderea spațiului verde, după noile standarde ale epocii.
În cadrul sportului bistrițean a făcut o serie de investiții de amenajare ale terenului de pe malul râului Bistrița pentru practicarea atletismului, fotbalului și handbalului cu tribune de lemn, dar și de instalare a unui sistem de iluminat (se spune că terenul se putea utiliza inclusiv noaptea, dar nu trebuie sa-l întelegem ca pe actualele sisteme de nocturnă, ci în limitele unei inovații specifice epocii) și a infrastructurii pentru transmisia radio a meciurilor. Pentru încurajarea drumețiilor s-a preocupat de marcarea și amenajarea unor trasee pe Dealul Codrișor și a realizat o serie de amenajări utilitare ale albiei râului Bistrița.
Corneliu Mureșan a fost un apropiat al Regelui Carol al II-lea, care îi conferă Ordinul Coroana României, în grad de cavaler, iar în unele fotografii de epocă apare ca însoțitor al regelui în drumețiile prin Carpați. În perioada ocupației horthyste din Nordul Ardealului s-a retras cu administrația românească și s-a înrolat în Regimentul de Artilerie din Alba Iulia. A revenit la Bistrița în 1946, dar autoritățile comuniste l-au exclus din barou. El a mai lucrat în administrație ca șef al Gospodăriei Comunale.
Consiliul Local Bistrița i-a conferit titlul de Cetățean de onoare al orașului în 1993. La vremea respectivă locuia într-un apartament pe bulevardul Decebal. Corneliu Mureșan s-a stins din viață în anul 1996.
…de atunci a început degradarea si decăderea micului nostru burg.
Miticismul [a se citi obiceiuri ale oamenilor din Regat (mitici)] si-a făcut loc încet încet în viata ardeleanului pana când sute de ani de civilizație saseasca
și maghiara au fost șterși.
Dr. Corneliu Muresan nu a fost ales in mod democratic primar al orasului Bistrita. El a fost numit in aceasta functie de o asa numita comisie interimara, deoarece nu a fost in stare sa-l invinga la alegeri democratice pe primarul sas, Karl Sanchen, primar al orasului Bistrita in perioada 1918-1934. Sanchen a castigat toate alegerile dupa 1918, desi sasii nu mai erau majoritari la Bistrita. Sanchen, un om absolut incoruptibil, a locuit toata viata in chirie intr-o camera mobilata (camera, nu apartement) in casa unui meserias/maistru sas de pe strada Ungureasca (astazi Titulescu). Deci in 16 ani de mandat de primar Sanchen nu a fost in stare sa-si „traga” si el un apartament sau o casa la Bistrita. Corneliu Muresan a reusit in trei ani de mandat 1934-1937 sa-si construiasca o vila (casa din fata Hotelelului Coroana de Aur, asa numita Coronita de astazi). Bag seama ca avut deja banii la pusculita. Cum a stat insa cu terenul de constructie? Valoarea terenului de constructie a estimat-o el insusi, asa incat a cumparat terenul la un pret de chilipir. De altfel terenul se afla pe un sit arheologic (fostul castel al Huniazilor), ceea ce nu l-a impiedicat pe Corneliu Muresan sa-si construiasca vila acolo.
Primarul Karl Sanchen, ales in mod democractic, a fost destituit din functie fiindca in ochii anumitor „patrioti” romani suferea de o boala incurabila: apartenenta sa etnica! Doar din acest motiv a fost destitutit din functie, nimic altceva. Aceasta masura abuziva l-a afectat asa de tare incat a decedat in anul 1935. Impreuna cu el au fost destituiti din functie 21 de functionari sasi din primarie. Bineinteles ca si acestia au fost dintr-o data toti incapabili. Sanchen nu a fost un caz singular, peste tot in Transilvania (Sibiu, Brasov, Medias, Sighisoara) functionarii comunali sasi au fost destituiti din functie in acest timp.
Insa in „nici un oras acest lucru s-a derulat intr-un mod mai josnic decat la Bistrita”, cum aflam din organul partidelor minoritatilor din parlamentul de la Bucuresti „Glasul Minoritatilor” din anul 1935.
Apropo de Parlamentul de la Bucuresti: in ianuarie 1936 Leon Scridon, deputatul de Bistrita al Partidului National Agrar (partid de sorginte fascista, condus de Octavian Goga) a facut o interpelare la adresa subsecretarului de stat la ministerul de interne, Dumitru Iuga, intrebandu-l de ce la Bistrita nu mai au loc alegeri locale. Raspunsul a fost urmatorul: „la Bistrita cu o populatie saseasca atat de numeroasa nu vom mai accepta in urmatorii 20 de ani alegeri locale, ci vom instala mereu comisii interimare, din motive pe care nu doresc sa le pronunt in mod public, ceea ce dvs. ca bun roman veti intelege foarte bine.” (Monitorul Oficial, DAAD, nr. 22, 22.1.1936, p. 881).
Dintre „meritele” lui Corneliu Muresan ati uitat sa mentionati modul barbar in care au fost alungate fetele (in timpul cursurilor) din Scoala Evanghelica de Fete din Piata Centrala (cladirea veche a Gimnaziului Evanghelic) pentru a se demola cladirea.
Mai ramane de mentionat mutarea arhivei orasului Bistrita la Nasaud in anul 1935, arhiva saseasca, si una din cele mai importante din Romania, care a fost incarcata ca balegarul in niste carute taranesti si dusa la Nasaud, asa incat s-a distrus intreaga sistematica a arhivei. Multe documente s-au deteriorat fiind depozitate in conditii necorespunzatoare la Nasaud, altele (piese-unicat) au „disparut”.
Alt „merit” al primului primar roman al Bistritei a fost inlocuirea tuturor numelor de strazi, care erau in stransa legatura cu istoria orasului, cu nume romanesti, care nu aveau nici o legatura cu istoria orasului. Motivul? Falsificarea istoriei orasului!
Pentru a o spune inca o data clar: dr. Corneliu Muresan a fost numit im mod abuziv primar al orasului Bistrita, si nu a fost ales niciodata in mod democratic in aceasta functie!
Daca a fost un apropiat al regelui Carol II, cum se mentioneaza in articol, inseamna ca a fost un om de mare caracter, stiut fiind faptul ca regele Carol II s-a inconjurat numai cu oameni de valoare, gen Ernest Urdareanu, zis Murdareanu, sau Max Auschnit, pentru a numi doar doua din corifeele din preajma regelui Carol II.
Cronicarule, multumesc foarte mult pentru lectura foarte interesanta!
Ai facut foarte multa lumina si m-ai ajutat sa imi explic multe fenomene stranii din orasul nostru.
Te rog sa mai revii cu astfel de interventii acolo unde consideri de cuviinta.
Iar acum ii consider foarte potriviti pe toti oamenii aia care s-au ingramadit in poze pe langa statuie. Oameni mici cu orgolii mari veniti sa celebreze o nonvaloare. Frumos.
Sunt foarte curios cine-i sugereaza astfel de idei primarului.
@cronicarul: ati expus unul dintre cele mai bune comentarii pe care le-am văzut pe acest ziar. Mulțumim pentru aprofundarea subiectului.
@Cronicarul
erau vremuri tulburi ..nu rezolvi nimic cu un comentariu (inutil) azi
istoria e scrisă tu doar ai citat cu un gram de ură.
despre deportarea evreilor, întemnițarea elitelor nu ai nimic de menționat?
l-am cunoscut personal pe domnul Corneliu Mureșan
Rog cine poate sa expuna istoria casei, în principal care au fost motivele pt care nu s-a retrocedat( daca a fost revendicata!)Multumesc anticipat!
@Cetateanul
ti s-a răspuns zilele trecute .. nu mai bea!
”Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP)
a fost înfiinţată prin Hotărârea Guvernului nr. 361 din 28 aprilie 2005”
1945/1950:”Cei mai proeminenți duhovnici⛪ ai neamului românesc , ai timpului au fost aruncați în închisoare, precum :
Părintele Sofian Boghiu, Părintele Iustin Pârvu, Părintele Gheorghe Calciu, Mitropolitul Bartolomeu Anania, Părintele Arsenie Boca, Părintele Ioan de la Mănăstirea Recea, Părintele Arsenie Papacioc, Părintele Ierodiacon Visarion Iugulescu și foarte mulți alții.❗ Toți cei care au îndrăznit să se opună sau să critice Ideologia Atee comunistă, au fost închiși fără drept de apărare, torturați, bătuți, înfometați, umiliți❗ și amenințați pentru îndrăzneala de a-L pune pe Dumnezeu deasupra ideologiei lui Lenin și Stalin. Foarte…
https://www.scechurch.org/lecturi/2019/5/15/rgap6ukmios71sdtmqzp4q16gz0l9n
Însemnările istorice ne vorbesc despre noaptea de 14-15 Mai 1948 când aproximativ zece mii de persoane, predominant tineri, au fost arestate în urma unei operațiuni organizate de noul regim comunist de atunci.
Vârfurile intelectualității, printre care și mulți clerici ortodocși sau de alte confesiuni, ..plus profesori, medici, etc au fost aruncate pentru ani de zile în închisoare(…)
P.s.
„Cine își uită trecutul este condamnat să îl repete.” –
G. Santayana
Pe cand un bloc cu 10 etaje in locul casei Coronita a marelui Primar roman.?
Asa ca si cu Biblioteca Jud. de pe str. Garii ca la asta se pricepe bine urbanismul bistritean .
Hai nu va lasati, demolarea sa vina ca nu mai sunt multe case care sa ne spuna cate ceva din importanta si traditia locului .
Ce bust reusit! Socialism realist in cel mai pur stil. Aminteste de busturile ridicate in cinstea carpaciului din Scornicesti!
Valoarea istorică ne asumată a Cronicarului, tinde să cadă în dizgrație. Nimic în zile noastre nu îl împiedică să-și asume cu nume și prenume identitate. Anonimatul lovește tocmai în valorile ce le vrea apărate.
@Cronicar
Spuneți și că atunci, ca și acum, erau la butoane liberalii. Că acum, ca și atunci, numesc primari și nu mai fac alegeri – cazul Sângeorz Băi, unde de 3 ani nu s-au mai organizat alegeri după plecarea lui Ogâgău.
avea acest prim primar un consilier cu 3 case??? repara drumuri din greseala???
O precizare importanta: initiativa a fost a lui Gelu Buta, fostull director al Spitalului Judetean B-N, membru important PSD, fost consilier local la Primaria Bistrita din partea PSD.
Câtă ură… Atât in articol cât și în comentarii…
P.S. 1. De ce nu comentați si pe partea cu nea Stefan cel Mare, marele sfânt, unul dintre cei mai mari violatori de minori ai Moldovei… 53 de copii din flori, din care 40 cu minore (10-14 ani…), restul „majore” peste 14 ani, copii recunoscuți de casa regală.
P.S. 2. Karl Sanchen mai este recunoscut ca si primarul care nu a vrut sa faca nimic (unul dintre motivele înlăturării) de la Marea Unire…. Cum de altfel au fost si alții in aceeași situație pentru ca nu au acceptat regimul regal de la București. Scurtă întrebare, de ce primarul de la Cluj (tot sas) si cel de la Targu Mures (tot sas) nu au fost înlăturați…. (Daca motivele au fost etnice)
P.S. 3. Chiar nu aveau ce sa facă cu banii?…. De asta duce lipsa Bistrița, alte statui….
Sa fie lumină!
Sunteti toti dusi cu pluta mai putin votantul beat care are ceva de spus concret el fiind Balan Marius cel care se ingrijeste si isi asuma actiuni sa nu fie demolata fosta Biblioteca jud. de pe Garii.
Cunosc stilul scrisului sau.
@TaraLuiPapuraVoda
Scurt raspuns, desi nu meriti nici un fel de raspuns: in anul 1933 primarul orasului Targu Mures se numea dr. N.S. Ionescu (1933-1934), el a fost urmat de dr. N. Cretul (1934-1935) respectiv dr. Emil Dandea (1935-1937). Care dintre ei au fost sasi dupa parerea matale?
La Cluj a fost primar dr. Victor Deleu (1932-1933), urmat de prof. dr. Nicolae Draganu (1933-1938). Care dintre ei au fost sasi.?
Interesanta analiza Cronicarului. Apreciez. Trebuie sa stim astfel de lucruri despre trecutul care ne onoreaza mai putin. As sugera cronicarului insa echilibru: sub primarul roman s-au facut in mod clar modernizarile pe care urbea saseasca le astepta de decenii. A contat centralismul, care a pompat bani, dar adesea buna gospodarire vine pe vana autoritara. Degeaba primarul sas a fost curat ca lacrima si etic, daca Bistrita in 1920 era cu canalizare deschisa si targ pestrit langa Evanghelica, asa cum vedem in fotografiile de epoca. Haideti sa recunoastem ca in preajma Primului Razboi, Bistrita era un oras pauperizat si prost gesionat sub sasi, comparati cu Oradea, Targu Mures, orase care in Renastere erau niste sate amarate pprin comparatie cu Bistrita. Nu idealizez administratia romaneasca, dar totusi orasul a avut un salt urbanistic sub ea.
Stimate D-le danvaleriu,
Modernizarile la care va referiti Dvs. (canalizare, apa, fluenta, curent electric) au fost toate introduse in mandatul primarului sas, Franz Schreiber, primar in perioada 1906-1918.
In detaliu: apa fluenta 1907-1911, canalizarea 1910-1913, uzina electrica 1913, „cascada” de la Aldorf/Unirea 1913. In plus in mandatul acestui primar au fost construite doua cladiri scolare (cladirea de astazi a Colegiului National „Andrei Muresanu”, si cladirea actualului Colegiu National „Liviu Rebreanu”). Mai departe s-a construit primul cinematograf „Omnia”, in timpul comunist „23. August”, astazi in paragina. Mai cunoasteti un primar al Bistritei din sec. XX, care sa aiba un astfel de bilant? Poate primarul comunist Weingärtner András din anii 1970?
Va rog sa-mi aratati o fotografie de epoca dupa 1920, unde se vad santuri de canalizare deschise. Va inselati! Poate la periferia orasului?
In mandatul primarului Karl Sanchen a fost introdus primul SMURD la Bistrita in anul 1927. El a fost parte a pompierilor voluntari sasi, condus de medicul dr. Geisa Jonasch, medic cu studiile facute la Viena. Totul a fost finantat doar de comunitatea saseasca, de la Bucuresti nu a venit nici un ban. Fiindca erau bani putini, s-a achizitionat doar unn sasiu de automobil cu motor, caroseria a fost construita de mesteri sasi. Desi aceasta „salvare” a fost finantata doar de sasi, ea a stat la dispozitia tuturor locuitorilor orasului Bistrita.
Aveti perfecte dreptate, Bistrita nu prea primea bani de la Bucuresti dupa 1918. Aceasta politica au urmarit-o si autoritatile de la Budapesta in perioada Monarhiei Dualiste (1867-1918), cand s-au „pompat” bani in orase predominant maghiare precum Oradea, Cluj, Targu Mures, Satu Mare sau Timisoara (aici maghiarii nu erau majoritari).
Sa nu uitam totusi ca guvernul de la Budapesta a finantat in totalitate cladirea CNAM, si in mare parte cladirea CNLR.
Dr. Corneliu Muresan a continuat intr-o masura destul de modesta (cativa kilometrii de canalizare si conducta de apa fluenta) modernizarea orasului.Sa nu uitam ca in mandatul lui Franz Schreiber apa fluenta a fost adusa de la Cusma!
In rest, ma bucur ca nu m-ati injurat, si ati argumentat in mod civilizat!
Va multumesc. Ati argumentat cu onoare si precizie. Fara indoiala ca noi bistritenii de acum suntem foarte neinformati fata de istoria orasului. Ar fi ideala o carte cu o istorie alternativa, nu doar cele oficiale care spala diverse imagini nationaliste. O zi buna si continuati cu munca de demitizare. Este necesara pentru insanatosirea noastra.
@PapuraVoda
„Ref:
P.S. 1. De ce nu comentați si pe partea cu nea Stefan cel Mare,”
DACĂ nu erau voievozii Ca Stefan cel Mare, Țepeș; etc
ACUM tu mâncaî baclavale și suflai in Lampa Fermecata a lui Aladin sa ti^o aducă pe Iasmina, strigând către Allh! ––la fel ca restul Vestului .