Bustul primului primar român al Bistriței, dezvelit în fața casei în care a locuit

În Piața Petru Rareș, în fața casei pe care a construit-o și în care a locuit (”Coronița”), a fost dezvelit și sfințit bustul din bronz al întâiului primar român din Bistrița (1934-1937), Corneliu Mureșan, care este totodată și primul cetățean de onoare al orașului.

La eveniment au participat și nepoți ai primului cetățean de onoare din Bistrița (Anca Mureșan, Liviu Mureșan, Mircea Dumitrache), strănepoate (Veronica Codreanu, Doina Petri), foștii primari Florin Chereji (primul după Revoluție, cel care a propus acordarea acestui titlu) și Vasile Moldovan, Alexandru Toniuc – fiul fostului primar Marian Toniuc, cel în mandatul căruia a devenit cetățean de onoare Corneliu Mureșan), primarul Ioan Turc.

”În 7 iunie 1994, când Corneliu Mureșan a împlinit venerabila vârstă de 91 de ani, la propunerea primului primar democrat al Bistriței, Florin Chereji, primarul în funcție Marian Toniuc l-a făcut primul cetățean de onoare al Bistriței, pentru contribuția pe care a avut-o la urbanizarea și modernizarea orașului”, a spus prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta, inițiatorul proiectului de realizare și amplasare a bustului.

”Sunt prezenți membri ai familiei primului primar român al Bistriței, veniți din Cluj și din București. Este un moment fast, de bucurie, în care noi românii din Bistrița avem un sentiment al datoriei împlinite, pentru că acest gest nu este unul oarecare, ci unul de recunoaștere și cunoaștere a istoriei acestui oraș. Avem cu toții această obligație de a fi recunoscători în ceea ce-i privește pe înaintașii noștri care au făcut lucruri notabile. Avocatul Corneliu Mureșan, pentru că această profesie l-a consacrat, este un om de referință. Este recunoscut pentru amprenta pe care și-a pus-o asupra orașului. A venit cu un regulament de urbanism, temelia lucrurilor bune care s-au întâmplat, a dat drumul la lucrări edilitare de anvergură – străzi, trotuare, aducțiuni de apă și de canalizare, iluminat public, îndiguiri de mal, ștrand, stadion, parc. A avut de suferit din partea tuturor regimurilor totalitare care au venit după 1940, dar a fost un om care a rezistat, plin de vigoare, în ciuda tuturor vicisitudinilor. Îi purtăm o vie recunoștință. De acum înainte, de câte ori vom trece prin fața casei pe care a construit-o și unde a trăit, ne vom aminti cu atât mai mult de cel care a fost, este și va fi primul primar român al Bistriței, Corneliu Mureșan, un exponent al elitei românești. Fie-i amintirea vie!”, a spus primarul Ioan Turc.

Înălțimea ansamblului statuar este de 3,2 metri. Bustul lui Corneliu Mureșan, opera sculptorului Ilarion Voinea, este realizat în bronz și așezat pe un soclu de piatră (andezit de Ilva).

Corneliu Mureșan a locuit în imobilul de lângă Hotelul Coroana de Aur, care peste ani a devenit local. Casa construită în stil neoromânesc în perioada mandatului său de primar a fost naționalizată și integrată ulterior în sistemul turistic din Complexul Coroana de Aur, iar bistrițenii au ajuns să o cunoască drept ”Coronița”. 

Cine a fost Corneliu Mureșan

Corneliu Mureșan s-a născut în 7 iunie 1903 comuna Mureșenii de Câmpie, județul Cluj, a urmat studii la Gherla și Dej, s-a format ca jurist Cluj, iar în 1926 a obținut doctoratul în drept. Din anul 1929 și-a deschis propriul birou de avocatură în Bistrița și s-a implicat în activitățile sportive organizate la nivelul orașului, fiind pasionat de atletism încă din anii studenției.

Prin decizia Ministerului de Interne, Corneliu Mureșan a fost numit în 1934 președintele Comisiei Interimare din Bistrița, exercitând funcția de primar până în 1937. În perioada administrației lui Corneliu Mureșanu s-a reabilitat și extins instalația de apă potabilă și de canalizare, fiind un primar interesat de menținerea tradiției de oraș curat, s-a mărit capacitatea uzinei electrice și s-a extins iluminatul public, iar lucrările de pavare au fost extinse pe principalele străzi ale orașului. Prin Regulamentul edililor și de poliție al construcțiilor în orașul Bistrița, adoptat în 1935, au fost stabilite regulile de dezvoltare urbană ale Bistriței interbelice. A decis mutarea târgului tradițional din Piața Centrală spre actualul spațiu din Piața Decebal și a determinat organizarea și extinderea spațiului verde, după noile standarde ale epocii.

În cadrul sportului bistrițean a făcut o serie de investiții de amenajare ale terenului de pe malul râului Bistrița pentru practicarea atletismului, fotbalului și handbalului cu tribune de lemn, dar și de instalare a unui sistem de iluminat (se spune că terenul se putea utiliza inclusiv noaptea, dar nu trebuie sa-l întelegem ca pe actualele sisteme de nocturnă, ci în limitele unei inovații specifice epocii) și a infrastructurii pentru transmisia radio a meciurilor. Pentru încurajarea drumețiilor s-a preocupat de marcarea și amenajarea unor trasee pe Dealul Codrișor și a realizat o serie de amenajări utilitare ale albiei râului Bistrița.

Corneliu Mureșan a fost un apropiat al Regelui Carol al II-lea, care îi conferă Ordinul Coroana României, în grad de cavaler, iar în unele fotografii de epocă apare ca însoțitor al regelui în drumețiile prin Carpați. În perioada ocupației horthyste din Nordul Ardealului s-a retras cu administrația românească și s-a înrolat în Regimentul de Artilerie din Alba Iulia. A revenit la Bistrița în 1946, dar autoritățile comuniste l-au exclus din barou. El a mai lucrat în administrație ca șef al Gospodăriei Comunale.

Consiliul Local Bistrița i-a conferit titlul de Cetățean de onoare al orașului în 1993. La vremea respectivă locuia într-un apartament pe bulevardul Decebal. Corneliu Mureșan s-a stins din viață în anul 1996.