Toate locurile din cele patru cabane de vânătoare ale Direcţiei Silvice Bistriţa-Năsăud au fost rezervate pentru perioada Paştilor, fiind preferate de cei care doresc să petreacă sărbătorile împreună cu familia şi prietenii în natură, departe de oraşe.
Inginerul Adriana Bartha, purtătorul de cuvânt al instituţiei, a declarat pentru Timp Online, că, după trecerea Hergheliei Beclean din subordinea Romsilva la altă instituţie, Direcţia Silvică Bistriţa a rămas cu patru cabane în circuitul de silvoturism: cea de la Coldău aflată în subordinea Ocolului Silvic Beclean, Cabana Valea Secii de la Valea Vinului, Cabana Dealul Negru din Munţii Călimani şi Star Silva Fiad.
„Capacitatea şi gradul de confort al acestor cabane diferă. Cele mai căutate suntcele mai mari, Dealul Negru şi Fiad. Cabanele toate sunt la dispoziţia turiştilor cu utilităţi, spaţii de cazare, băi cu apă caldă, bucătării complet utilate unde se poate găti. Noi nu avem personal deservant. Turiştii primesc în gestiune cabana la intrarea în sejur şi predau totul în regulă la ieşire. Tocmai pentru acest grad de intimitate sunt căutate cabanele noastre, de cei care doresc să se autogospodărească, să aibă linişte, să evadeze din tumultul cotidian”, a spus Adriana Bartha.
Spre exemplu, Cabana Star Silva Fiad poate fi închiriată la preţul de 55 lei/persoană/noapte. Ziua hotelieră se consideră de sâmbătă dimineaţa până duminică după-amiaza, iar cei mai mulţi dintre cei care închiriază exact acest interval de timp îl preferă. Vara însă se fac rezervări chiar şi pentru o săptămână.
„Pentru sărbătorile de Paşti din acest an, toate cabanele sunt rezervate. Majoritatea celor care au închiriat cabanele sunt din judeţ, dar vin şi din ţară, se formează grupuri mixte, clujeni, bistriţeni, însă cei mai mulţi sunt din judeţ”, a mai spus Adriana Bartha.
Din punctul de vedere al drumului, cel mai greu accesibilă este Cabana Valea Secii din Munţii Rodnei. La Coldău şi la Fiad se ajunge uşor, iar la Dealul Negru, de când a fost asfaltat drumul, de asemenea. De altfel, Cabana Dealul Negru e cea mai solicitată întrucât e mare şi e aproape de Bistriţa.
„Aşa cum se ştie, Cabana Dealul Negru e înconjurată de o aură de legendă şi e foarte căutată, deşi acolo avem un tarif mai mare pentru corpul de clădire care a fost al lui Ceauşescu, de o sută de lei pe noapte. Poate nu toată lumea îşi permite, dar ce pot spune este că cei care merg acolo închiriază, în general, întreaga clădire”, a spus Adriana Bartha.
Cabana Dealul Negru a fost ridicată într-un timp foarte scurt în anii 80 fiindcă Nicolae Ceauşescu voia neapărat să vină toamna la vânătoare de urşi în zonă. Auzise că aici era cea mai mare concentraţie de urşi bruni din Europa. Din acest motiv, cabana nu are finisaje care să stârnească invidia.
Clădirea este construită pe o colină, este îngrădită, iar aleile sunt pietruite. În curte sunt două lacuri cu păstrăvi. În faţa clădirii este un foişor unde familia prezidenţială obişnuia să joace, potrivit cabanierilor, „Popa prostu”, iar fix în faţa intrării este o masă din lemn care se aseamănă cu cea a Tăcerii de la Târgu Jiu din Complexul Brâncuşi. La parterul cabanei este o blană de urs întinsă pe un perete întreg şi mai multe animale împăiate. Nicolae Ceauşescu avea camera la etajul întâi, iar vizavi dormea Elena Ceauşescu. Niciuna din camere nu e specială fiindcă în afară de pat, dulap şi câte un birou mic din lemn nu are nimic deosebit. Angajaţii cabanei nu aveau voie să intre nici măcar pentru a pune lemne pe foc, aşa că există camere speciale folosite şi pentru ca fumul să nu ajungă în camerele celor doi.
Masa era servită atunci, ca şi acum, în veselă pictată cu animale din pădure: cerbi, mistreţi, urşi şi lupi. Se mai păstrează chiar şi foişorul din care trăgea cu arma Nicolae Ceauşescu. Acesta se află într-o vale şi este înconjurat de altele unde se aflau securiştii atenţi ca nu cumva să i se întâmple ceva fostului dictator. În total a împuşcat de aici peste 250 de urşi.
La circa 300 de metri de cabană, sunt nu mai puţin de trei piste pe care pot ateriza elicoptere. Cea mai mare era folosită de Nicolae Ceauşescu, iar celelalte de Securitate. Pistele sunt folosite şi în prezent mai ales de vânătorii străini care vin cu avionul până la Cluj şi de acolo închiriază elicoptere cu care survolează zona, superbă, de altfel.
La Cabana Dealul Negru se poate ajunge pe traseul Bistriţa- Livezile – Dorolea- Cuşma sau prin comuna Cetate.
Sursa foto: Facebook Tamara Moise
Dar prin comuna Cetate, nu? Pfff, prin loc. Petris e cel mai scurt iar drumul e acceptabil. Nu este asfalt pe nicio ruta pana la cabana, doamna 🙂