Circa o sută de persoane din comune au făcut, anul trecut, boli diareice acute care sunt determinate de microbi, viruşi şi paraziţi, BDA fiind o afecţiune infecţioasă, cu transmitere digestivă prin alimente şi apă. Transmiterea bolii se face prin intermediul mâinilor murdare, a apei provenită din surse nesigure (neautorizate sanitar), a fructelor şi legumelor nespălate sau incorect spălate, a alimentelor pregătite şi păstrate în condiţii neigienice, a alimentelor contaminate, a muștelor și gândacilor.
Într-un raport al Direcției de Sănătate Publică Bistrița-Năsăud de monitorizare a surselor de apă se arată că cele mai multe cazuri de boli diareice acute, 41, s-au înregistrat în comuna Căianu Mic, pe locul al doilea fiind comuna Tecliu cu 18 cazuri, iar pe locul trei Lechința cu 7.
În Căianu Mic sunt două fântâni publice neautorizate sanitar, iar la Telciu și Lechința niciuna. Toate aceste comune sunt racordate la rețeaua publică de apă.
Comuna Căianu Mic este alimentată cu apă captată din Someșul Mare, însă din cele 28 de probe prelevate de aici niciuna nu era neconformă.
Comuna Telciu este alimentată cu apă din munte, iar din probele prelevate aici, 19 în total, a reieșit că erau contaminate următoarele:
| Escherichia coli (E.coli) | 3 |
| Enterococci | 3 |
| Bacterii Coliforme | 4 |
Comuna Lechința este alimentată cu apă din râul Bistrița, iar din cele 81 de probe prelevate din rețea, niciuna nu a fost neconformă.
Iată situația fântânilor:
Direcția de Sănătate Publică a făcut monitorizarea calității fântânilor și izvoarelor doar prin Programul Național de Sănătate de Monitorizare a Factorilor Determinanți din Mediul de Viață și Muncă, program coordonat de Institutul de Sănătate Publică București. S-au prelevat anul trecut 35 de probe de la fântâni și izvoare publice, iar acolo unde s-au înregistrat depășiri la parametrii analizați, s-au transmis informări primăriilor să avertizeze populația că apa nu este bună de băut.
În cursul anului trecut, nicio primărie nu a transmis DSP situația fântânilor și izvoarelor de pe raza lor administrativă, destinate consumului uman, pentru a fi incluse într-un plan de monitorizare.
În Irlanda, apa de la rețea este gratis. La noi, în România este fff scumpă, comparativ cu veniturile. Nici o primărie nu o să transmită situația fântânilor, deoarece legea noastră nedreaptă îi obligă apoi pe cetățeni să plătească apa și care n-o consumă, chiar dacă-i din fântâna proprie. Sigur, pânza freatică e infestată cu tot felul de E.coli, datorită decantoarelor. Totuși oamenii, riscă și consumă din fântânile lor, măcar pentru animale, spălat, grădină. Și din acest motiv e coadă la izvoarele din Maieru. Noi plătim apa din România, unor șmecheri din Italia, Franța, care nu fac nici o investiție să îmbunătățească calitatea apei, doar să-și umfle propriul buzunar. Așa că domnilor de DSP, încercați să veniți cu soluții în favoarea cetățeanului, altfel o să consume apă ori de unde, din păcate.
Ce oameni stiti ca plătesc apa din propria fîntînă si la cine o plătesc?
Acești oameni plătiți din banii noștrii execută ordine politice. Ce verificări fac ei is degeaba. Unde primesc ordin să iasă analize bune, trebuie să iasă bune, unde nu tot așa.
Domnul Corneliu (DSP) așa spune legea, că orice sursă de apă, trebuie declarată, autorizată și plătită, inclusiv fântânile și puțurile, chiar și apa din râuri. Plata se face către cei de la Resurse Minerale. De asta nu declară nici o primărie și bine fac. V-o spune un fost primar, care a purtat procese cu cei de la Apele Române și Resurse Minerale.
Multumesc,asta am vrut să stiu.