În clădirea de pe Bd. Independenţei nr. 24 Bistrița va fi amenajată Casa
Colecţiilor şi a Documentelor de Patrimoniu, elaborarea documentațiilor necesare fiind inclusă pe lista obiectivelor de investiții aprobate de Consiliul Judeţean Bistrița-Năsăud.
Casa construită în 1912, în care şi-a trăit ultimii ani de viaţă fratele poetului naţional Mihai Eminescu, Matei Eminescu, va aparţine Bibliotecii Judeţene ”George Coşbuc”. Clădirea este destinată unei biblioteci specializate, cu săli de expoziţii, săli de cercetare, colecție de carte veche, o secție de carte nouă (istorie literară, lingvistică, etc.), precizează Biblioteca Județeană.
Vor fi amenajate săli speciale pentru manuscrise, dactilograme şi cărţi care au fost donate Bibliotecii Judeţene (Eugen Lovinescu, Ion Marin Sadoveanu, Nicolae Manolescu, Nicolae Balotă, Mihai Zamfir, Petru Poantă, Dorin Tudoran, Viorica Nișcov, Andrei Marga, Eugen Munteanu, Ruxandra Cesereanu, Corin Braga, Ion Oarcăsu, Zaharia Sângeorzan, etc.). Nu vor lipsi publicaţiile şi cărţile cu autografe de la mari personalităţi culturale.
Clasicii literaturii române, născuţi în judeţul Bistrița-Năsăud (Andrei Mureşanu, Liviu Rebreanu, George Coşbuc, Ion Pop Reteganul, Veronica Micle, etc.) vor avea şi ei săli în care le va fi expusă opera. Instituţia va fi nu doar o bibliotecă înzestrată cu colecţii personale de carte şi manuscrise, în care se va putea cerceta (elevii şi studenţii având oportunități pentru a elabora lucrări de specialitate), dar şi o instituţie ce va fi integrată în circuitul turistic, astfel încât toţi cei interesați să poată intra în contact cu colecțiile și documentele de patrimoniu expuse aici.
Foto: Biblioteca Județeană
Alta distractie, alti bani. Din pacate, dupa reabilitarea fostei cladiri a BNR, care urma sa gazduiasca un muzeu de arta religioasa, Raducu a decis ca aici sa fie mutata Biblioteca judeteana, cu toate ca se stia ca spatiul respectiv nu este suficient. De aceea a fost nevoie ca ulterior sa mai fie construita inca o anexa inghesuita in curtea respectiva, fiind nevoie de spatiu suplimentar pentru nevoile bibliotecii . Dar nici acum biblioteca nu are spatiu suficient. Asta se intampla cand lucrurile nu sunt gandite bine de la inceput. Prin urmare, dupa decizia „inteleapta” a lui Raducu, orasul Bistrita a ramas fara un muzeu de arta religioasa, dar si fara o biblioteca publica pe masura la nivelul cerintelor secolului XXI.
Totusi, dupa cum se stie la Bucuresti exista Muzeul Național al Literaturii Române, înființat la 1 iunie 1957, de academicianul Dumitru Panaitescu -(Perpessicius). Muzeul deține un autentic tezaur literar format din manuscrise, cărți vechi și rare, documente istorico-literare, obiecte personale și piese de mobilier care au aparținut scriitorilor români, obiecte de artă plastică (pictură, grafică, sculptură), periodice, fotografii, înregistrări audio-video care redau într-o imagine de ansamblu profunzimea și complexitatea întregii arte a cuvântului în literatura română, plasată în context național și universal deopotrivă. Muzeul Național al Literaturii Române deține peste 300.000 de piese, organizate în aproximativ 300 de colecții, cuprinzând manuscrise ale celor mai mulți scriitori importanți, precum Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Titu Maiorescu, I. L. Caragiale, Ion Creangă, Lucian Blaga, Ion Vinea și mulți alții. Oare de ce manuscrisele lui Nicolae Manolescu, Nicolae Balotă, sau Mircea Zamfir, nu si-ar gasi locul in Muzeul Național al Literaturii Române si e nevoie ca acestea sa stea la Bistrita?
In legatura cu Cladirea de pe Bulevardul independentei, prin 2015, preşedintele Consiliului Judeţean, Emil Radu Moldovan, a anunţat că Ministerul Fondurilor Europene şi-a arătat intenţia de a deschide, la Bistriţa, o reprezentanţă, funcţionarii urmând să deservească beneficiarii fondurilor europene din judeţul Bistrita-Nasaud. Pentru a face loc de sediu, Raducu lipsit de viziune, a decis sa mute Casa Corpului Didactic de pe B-dul Independenţei, nr. 24, în internatul Liceului Forestier. Dar iata ca reprezentanta nu s-a mai infiintat, iar cladirea respectiva a ramas goala, fiind acum repartizata Bibliotecii Judetene, care in prezent este imprastiata prin tot orasul din cauza lipsei de viziune a presedintelui CJ, care a fortat mutarea ei in fostul sediu al BNR.
SI viziunea unui sef de judet este inoculata sistematic de subordonati. Cu avantaje reciproce. Pintea, preotul-director, vrea NEMURIREA si prin aceasta fapta! Dar aproape nimeni nu il mai baga in seama; mai sunt cativa intarziati din timpurile trecute, care il sustin prin ocuparea scaunelor la evenimente ce NU mai intereseaza publicul larg de azi. De ce? Pentru ca publicatiile sau cartile lor scrise, necitite, sunt subventionate social din Bugetul de stat. Si ca sa nu fie uitat, el sau Consiliul Judetean specifica: „Tiparit sub egida…” Rasul lumii! Un scriitor adevarat isi tipareste CARTEA cu banii lui! Daca NU POATE sa o faca, se retrage cinstit si face altceva pentru a-si plati facturile…
Totusi daca se vrea utilizarea publica a acestei cladiri, puternicii zilei ar trbui sa aiba o alta VIZIUNE. Ea ar trebui partial administrata de o Uniune a scriitorilor bistriteni, independenta politic. Aici s-ar putea organiza evenimente social-culturale dedicata CARTII, aici ar putea sa fie adunate, in urma unei selectii judicioase manuscrise ale scriitorilor bistriteni, aici ar putea tinerii sa invete si sa se afirme in arta scrisului, aici ar putea sa se valorifice/conserve carti ale scriitorilor din judet… Problemele sunt destul de dificil de rezolvat. Una din cauze este lipsa de UNITATE a scriitorilor nostri, scriitori impartiti in mai multe asociatii/grupari literare sustinute financiar de diferite institutii la care se poate adauga obsesia si aroganta de putere ar unor sefi-scriitori ce se manifesta subteran. Se pot adauga si alte obiective de implinit la aceasta proiectata institutie de cultura, dar TOATE, daca va fi o finantare de stat, ar trebui sa fie in folosul marelui public, care trebuie cunoscut prin cercetari sociologice de cultura profesioniste (CINE este, CE instruire au membrii lui, CE isi doresc AZI prin LECTURA,…). Banul public pentru instruirea, informarea si divertismentul prin lectura cartilor a celor multi ar trebui utilizat EFICIENT, nu aruncat prin facturi contabile pentru mese festive sau cazari la hoteluri de lux de care, in schimbul unor randuri critice elogioase in prefete de carte, beneficiaza „mari personalitati” depasite de timpuri…
Din nou fac o avertizare publica, poate ultima oara: REINFIINTATI FILIALELE DE IMPRUMUT GRATUIT DE CARTE in localitatile/cartierele suburbane ale municipiului BISTRITA! Analfabetismul functional a ajuns deja o normalitate in randul sefilor din politica de azi….
La buna vedere! P.S. Cartea pe care am terminat-o de citit: MONSTRI: Cele mai malefice personalitati istorice, de la Nero la Osama Bin Laden / Simon Sebag MONTEFIORE.- BucurestI: Litera, 2019. Gandul zilei: „Viitorul apartine celor care invata mai multe lucruri si le combina intr-un mod creativ.”- Robert GREENE