În proporție de 85%, elevii chestionați de Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Bistrița-Năsăud în ce privește fenomenul de bullying au spus că îl cunosc, iar 75% au răspuns că există acte de bullying în școala lor, a spus sociologul Cristina Harap, profesor – consilier şcolar la CJRAE Bistrița-Năsăud.
Potrivit acesteia, la studiu au participat 48% băieți și 52% fete, 45% din mediul rural și 55% din mediul urban.
Întrebați dacă știu de la ce vârstă sunt responsabili pentru infracțiuni, cei mai mulți au spus că doar de la 18 ani pot suporta consecințele legii. Doar 35% au știut că răspund personal pentru faptele lor începând cu vârsta de 14 ani.
Ca principale cauze pentru care comit infracțiuni, respondenții au identificat familiile disfuncționale, părinții absenți și prietenii nepotriviți, cu procente relativ egale, cam 35%: ”Cel mai probabil, acești copii cu comportamente distructive care pot să ajungă și la infracțiuni au nesatisfăcute nevoile de bază, cele privind securitatea, siguranța, afecțiunea și nevoia de conexiune autentică într-un mod nesănătos. Ceea ce ne rămâne nouă de făcut este să căutăm alternative sănătoase pentru ca aceste nevoi ale copiilor să fie îndeplinite”, a spus Cristina Harap.
Ea amenționat că 85% dintre respondenți recunosc fenomentul de bullying, cel mai bine informați fiind cei din mediul urban. ”Dintre elevii chestionați, 75% au răspuns că există acte de bullying în școală, iar 47% arată că acest comportament se regăsește și în clasele lor. Peste 53% dintre elevii de 12 ani au admis că există bullying în clasele lor”.
Întrebați dacă ”cineva a făcut mișto de ei adresându-le porecle jignitoare”, 36% au răspuns afirmativ, iar 50% au spus că acest lucru se întâmplă aproape zilnic sau măcar o dată pe săptămână. Dintre cei batjocoriți, 43% au spus că sunt ”un pic supărați”, iar 21% sunt ”destul de supărați”. De două ori mai multe fete sunt supărate atunci când devin ”ținta tachinărilor și miștourilor”.
28% dintre elevii chestionați au mai spus că sunt victimele răspândirii unor zvonuri și minciuni despre ei, iar 35% spun că asta li se întâmplă în mod frecvent. Deloc afectați sunt 28%, iar foarte afectați – 18%, preponderent fetele.
Cu bătaia în schimb se amenință băieții – 15% au spuscă au primit astfel de amenințări, iar 29% că aproape zilnic. Dintre cei întrebați, 29% nu sunt deloc afectați, iar 28% foarte supărați și furioși.
În ce privește fenomenul de cyberbullying, tot mai prezent în ultimul timp, 53% dintre copii au spus că au auzit de fenomen, iar 78% au spus că știu despre astfel de cazuri concrete.
Cei mai mulți dintre copiii chestionați au spus că, la școală, sunt mai degrabă martori ai fenomenului de bullying, mai puțin autori și victime. De două ori mai multe fete recunosc că sunt victimele bullyingului, iar de patru ori mai mulți băieți recunosc că sunt autori de bullying.
Cele mai multe acte de bullying vizează excluderea socială a elevilor: răspândirea de zvonuri răutăcioase despre alt copil, interzicerea apartenenței la un grup, excluderea dintr-un grup.
Studiul a fost realizat în cadrul proiectului ”STOP Bullying în școlile din Bistrița-Năsăud”, derulat de Inspectoratul de Poliție Județean Bistrița-Năsăud în parteneriat cu mai multe instituții.
Hărțuirea sau violența în școală, supranumită bullying, este un fenomen destul de răspândit în prezent nu doar în România, ci peste tot în lume, întrucât e la modă mai nou să fii ”victimă” și nu ”erou”, a spus prof. univ. dr. Mircea Miclea de la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul Universității ”Babeș-Bolyai” din Cluj într-o conferință academică pe această temă care a avut loc la Năsăud.
Foto cu caracter ilustrativ
Marea problema cu fenomenul de bullyng, este ca acesta nu este recunoscut de catre conducerea scolilor si este mascat gen Liceul Agricol.
problema este alta. copii se nasc in familii foarte rurale, de analfabeti, si odata constienti de acest adevar incearca sa l compenseze prin obraznicie si salbaticie comportamentala fata de ceilalti. ceea ce au facut si parintii lor cand erau tineri. suntem un popor foarte rural! si faptul ca suntem tarani, ne trage foarte mult in jos. la tarani nu exista bunul simt ci calcatul in picioare, pamantul.