Cei 11 operatori economici autorizați care activează în județul Bistrița-Năsăud au scos din uz peste 1.100 de vehicule, potrivit celui mai recent raport de mediu. Datele arată că, în 2025, au fost colectate 1.144 de vehicule scoase din uz, iar numărul celor efectiv tratate a ajuns la 1.263 de unități.
România are unul dintre cele mai îmbătrânite parcuri auto din Europa, iar gestionarea vehiculelor scoase din uz (VSU) rămâne o provocare pentru autorități. Vehiculele ajung, de regulă, la centre de dezmembrare sau la instalații de tratare și reciclare. La dezmembrare, sunt recuperate prioritar piesele care pot fi revândute pe piața second-hand.
La centrele de tratare, după depoluare și dezmembrare, materialele sunt pregătite pentru valorificare — dar în practică, mai ales, metalele ajung să fie reciclate eficient. Plasticul, textilele, sticla sau materialele compozite, mai greu de separat, ajung adesea la incinerare sau eliminare, din lipsa unor soluții tehnologice eficiente.
Legislația europeană și cea națională, în vigoare din 2015, impune ținte clare pentru fiecare vehicul: reutilizare și valorificare de minimum 95% din masa medie a vehiculului, respectiv reutilizare și reciclare de cel puțin 85%. Atingerea acestor praguri depinde însă de existența unor tehnologii capabile să recupereze nu doar metalul, ci și celelalte materiale componente.
Vehicule ”pierdute” din sistem
Una dintre cele mai dificile probleme, la nivel european și național deopotrivă, este numărul mare de vehicule scoase din uz a căror destinație finală nu poate fi identificată. Printre cauze se numără deficiențele sistemelor de radiere, gestionarea necorespunzătoare a mașinilor și dezmembrarea ilegală, în instalații neautorizate care nu respectă standardele de mediu.
La acestea se adaugă lipsa de corelare între bazele de date privind înmatricularea, radierea și reînmatricularea vehiculelor, dar și situația mașinilor de ocazie aduse din alte state membre UE, care nu sunt întotdeauna radiate în țara de origine.
Un parc auto îmbătrânit
Industria auto contribuie cu 14% la PIB și 26% la exporturile României, cu Dacia (Mioveni) și Ford Otosan (Craiova) — și o rețea extinsă de furnizori de componente. În același timp, România rămâne un importator important de mașini second-hand din UE. Potrivit datelor din 2021, peste jumătate din parcul auto național era format din vehicule mai vechi de 16 ani, iar ponderea acestora a continuat să crească în anii următori.
Majoritatea centrelor de dezmembrare din țară nu dispun încă de tehnologia folosită în state precum Germania, Austria sau Japonia, astfel că, în practică, doar metalele sunt reciclate consecvent, în timp ce plasticul, textilele și sticla ajung frecvent la incinerare. În aceste condiții, este nevoie de tehnologii mai performante de reciclare, dar și de controale mai eficiente la punctele de colectare și la instalațiile de tratare autorizate, pentru a limita fluxurile ilegale de vehicule și a asigura gestionarea lor corectă.
O altă direcție discutată la nivel european vizează schimbarea modului în care sunt proiectate mașinile, astfel încât componentele să poată fi demontate, reutilizate și reciclate mai ușor la finalul duratei de viață.
Adaugă comentariu