(FOTO) Manifestările prilejuite de aniversarea ”Consiliul Județean Bistrița-Năsăud – 25 de ani” s-au încheiat cu un concert simfonic extraordinar la Centrul Cultural Dacia, ”Vioara lui George Enescu la Bistrița”, susținut de Noua Orchestră Transilvană, Filarmonica Transilvania Cluj (dirijor Romeo Râmbu) și violonistul Gabriel Croitoru.
În program: Simfonia a V-a în Do minor opus 67 de Ludwig van Beethoven, Concertul pentru vioară în Re major, op. 35, de Piotr Ilici Ceaikovski.
”Vioara lui George Enescu la Bistrița! O interpretare de zile mari a violonistului Gabriel Croitoru alături de Noua Orchestră Transilvană, aflată sub bagheta maestrului Romeo Râmbu, a cules ropote de aplauze din partea publicului bistrițean! A fost ultima manifestare culturală din ciclul evenimentelor aniversare organizate cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la înființarea Consiliului Județean Bistrița-Năsăud. O sală arhiplină cu oameni iubitori de frumos, care au putut admira un spectacol de înaltă ținută, în Centrul Cultural Dacia din Bistrița!”, a menționat pe Facebook președintele CJ Radu Moldovan.
Vioara Guarnieri, de la Enescu la Gabriel Croitoru
Vioara Guarnieri – cunoscută şi sub numele de „Catedrala”, pentru acordurile sale impunătoare – datează din 1731 şi poartă semnătura lui Giuseppe Antonio Guarnieri (del Gesu), unul dintre cei mai notorii lutieri cremonezi. Această origine îi justifică valoarea, comparabilă doar cu instrumentele realizate de Stradivari. Vioara a fost cumpărată de George Enescu, din fonduri proprii, marele compozitor şi violonist român preferând instrumentul Guarnieri unui Stradivarius, cumpărat în 1898 de Ministerul Instrucţiunii Publice, condus, pe atunci, de Spiru Haret.
După moartea lui Enescu, soţia sa, Maria Cantacuzino Enescu, a donat statului român atât Palatul Cantacuzino cât şi obiectele personale care au aparţinut maestrului, şi care pot fi văzute la muzeul de pe Calea Victoriei. Printre acestea se numără şi cele cinci instrumente cu corzi, dintre care cea mai valoroasă este vioara Guarnieri. Trei dintre cele cinci viori, au atât o valoare deosebită că instrumente de excepţie, cât şi o valoare istorică, recunoscută, şi reprezintă bunuri ale patrimoniului naţional. În chip de omagiu simbolic, toate aceste instrumente au fost donate de către soţia muzicianului, Maria Cantacuzino Enescu, odată cu înfiinţarea muzeului „George Enescu”, în 1956.
De la moartea lui George Enescu, niciun alt violonist nu a mai cântat la vioara Guarnieri, această fiind păstrată în condiţii de siguranţă, la Bucureşti, până în anul 2008 când magnificul instrument, „Catedrala”, a revenit în circuitul concertistic, fiind dată în folosinţă violonistului Gabriel Croitoru. Evenimentul a avut loc în urma unui concurs al Ministerului Culturii şi Cultelor, organizat împreună cu Muzeul Naţional „George Enescu”. Organizatorii au înţeles importanța valorificării viorii Guarnieri, lăsând-o să-şi continue destinul nobil pentru care a fost proiectată.
Înainte de a fi intrat în circuitul artistic şi, implicit, în posesia lui Gabriel Croitoru, vioara Guarnieri a fost reparată la Cluj, de lutierul Pavel Onoaie, care a atestat că instrumentul nu şi-a pierdut niciuna din calităţile iniţiale. Totodată, evaluatorul agreat de Ministerul Culturii, Cezar Marin, a estimat valoarea viorii la două milioane de dolari.
Născut în 1966, Gabriel Croitoru este absolvent al Liceului de Muzică „George Enescu” din Capitală (1983), licenţiat al Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti (1987) şi doctor în muzică la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti (2006). Talentul şi pregătirea profesională de excepţie i-au făcut posibilă participarea la numeroase competiţii, atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional. A avut peste 1.000 de apariţii în concert, pe scenele tuturor filarmonicilor din România şi în întreaga lume.
De numele lui George Enescu se leaga si constructia „catedralei” „Sfinţii Trei Ierarhi”din Bistrita care fost înălţată pe strada Alexandru Odobescu între anii 1927-1938. În anul 1927, George Enescu a susţinut la Bistriţa un concert de binefacere, iar fondurile strânse la eveniment au fost donate pentru a ajuta la construcţia primului imobil , făcut anume pentru cultul ortodox. Este posibil ca la acel concert George Enescu sa fi cantat cu Vioara Guarnieri – cunoscută şi sub numele de „Catedrala”, iar acordurile sale impunătoare sa fi rasunat atunci pentru prima data la Bistrita.
Păcat că:
1. Bistrița nu are încă format un public larg meloman pe speță: s-a aplaudat între părțile concertului, ceea ce ”nu se face” sub nici o formă;
2. Accesul fiind pe bază de invitație, au fost în sală tot felul de neamuri proaste aterizate pe criterii ”dă-mi și mie o invitație, am auzit că merge toată lumea bună a Bistriței!”. Lângă mine unul bea tacticos apă dintr-un flacon, noroc că n-a fost cântată Simfonia a IX-a, că se blocau sopranele cu gura plină de salivă;
3. Croitoru a interpretat magistral concertul, dar lumea nu s-a ridicat în picioare. S-a ridicat însă toată lumea să omagieze Noua Orchestră Simfonică Transilvană, care a interpretat un Beethoven cam pe la nota 8,50. Mai avem de învățat cum ne comportăm la concertele simfonice.
Toate peste toate, a fost un eveniment uluitor, înălțător. Felicitări lui Radu Moldovan, lui Țărmure. Acum trei ani nu credeam că o să ascult așa ceva în Bistrița. Sunt progrese deosebite, demne de toată admirația noastră. Radu Moldovan a fost înjurat pe toate gardurile că e necizelat și lipsit de stil, dar a dovedit că are fler și, chiar dacă nu pricepe el care e diverența între un concert și-o simfonie, sprijină cultura acestui județ cum nu a mai făcut-o nimeni înaintea lui. Felicitări sincere, din toată inima!