Companiile din județul Bistrița-Năsăud care au avut angajați în concedii medicale din motive de boală sau pentru îngrijirea copiilor au de recuperat de la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate circa 44 de milioane de lei.
Potrivit directorului economic al CJAS Bistrița-Năsăud, Mircea Rațiu, instituția abia acum a ajuns la nivelul anului 2022 cu plățile către firmele și instituții care au avut angajați în concedii medicale.
”Acum se lichidează 2022, încă mai avem luna decembrie. Nu am achitat nimic pentru anul 2023 și 2024. La jumătatea acestui an, avem în sold 43,9 milioane de lei. Din această sumă, 12,3 milioane de lei reprezintă bani pentru instituțiile publice, iar diferența o reprezintă banii pentru companiile private”, a spus Mircea Rațiu în ședința Colegiului Prefectural de miercuri.
Anul trecut, medicii din județ au eliberat 54.590 de concedii medicale, cele mai multe – 22.853, pentru boli obișnuite, urmate de urgențe medico-chirurgicale – 19.808, sarcină și lăuzie – 4184, îngrijire copil bolnav – 1880 și risc maternal – 1444.
În 2023, au fost 9.675 de cereri de restituire cu o valoare totală de 41,9 milioane de lei, în 2021 – 5.179 cereri de restituire (25,4 milioane de lei obligații de plată la final de an), iar în 2022 – 7.865 (26,5 milioane de lei obligații de plată).
Explicația pentru care nu sunt decontate la timp concediile medicale este aceea că sumele colectate pentru Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate sunt insuficiente, a mai spus Mircea Rațiu.
În conformitate cu Normele de aplicare a prevederilor OUG 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurari sociale de sănătate, sumele reprezentând indemnizaţii, care se plătesc de către angajatori angajaţilor care au beneficiat de certificate de concediu medical şi care, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, cu modificările şi completările ulterioare, se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, se recuperează din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate din creditele bugetare prevăzute cu această destinaţie.
Pentru recuperarea sumelor prevăzute la alin. (1), angajatorul depune la registratura CJAS, pe suport hârtie sau prin mijloace de transmitere la distanţă, în termenul prevăzut la art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, cu modificările şi completările ulterioare, solicitarea scrisă, conform modelului prevăzut în anexa nr. 10, la care se ataşează Centralizatorul privind certificatele de concediu medical, prevăzut în anexa nr. 1.
Este un mod – pașiv ! – al statului de a se finanța gratuit cu banii contribuabililor . Se dovedește încă odată incapacitatea guvernaților de a face o corectă administrare a banului și de a conduce echitabil afacerile țării. Ce au de zis politicienii ce ne vor bate iarăși, curând, la poartă cu aerul că nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu miroase ?
În 25 de ani de munca ca sudor am avut 60 de zile de concediu de boala . Lăsați aberațiile și plătiți concediile medicale la oameni! În toți ani ăștia mi-ati tras din salariu taxa pe sănătate!
Nimeni nu are cu medicul care da zeci de concedi medicale desi ‘bolnavul’ numai bolnav nu e , ce sa mai vorbim despre pensi de boala, zeci de mii de dosare fabricate de medici din Nasaud ,Bistrita si Cluj o adevarata filiera de facut bani multi nu au lucrat o zi si la rade in nas celor care au lucrat ,dar au pensia mai mica ca lenesul care a basit pe vremea lui ceasca, tara lui Papura Voda
De ce nu exista un fond de sanatate? De ce toate contributiile pentru sanatate se preiau la bugetul de stat? De ce Casa de Asigurari de Sanatate nu are nici o disponibilitate si lunar cere bani de la bugetul de stat? Cand platim contributiile intelegem sa facem depuneri intr-un fond comun din care sa ni se asigure tratamente, consultatii, spitale si nu sa dam banii guvernului pentru plata pensiilor speciale orii alte „investitii” in ograzile baronilor locali.