Ministerul Finanțelor a făcut public proiectul de buget pe 2017, care va fi adoptat în ședința de Guvern din 25 ianuarie, iar la finalul lunii va ajunge în Parlament pentru votul final.
Județul Bistrița-Năsăud va primi următoarele sume:
Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor: 55.705.000 lei în total:
10.703.000 lei – susținerea sistemului de protecție a copilului
7.616.000 lei – susținerea centrelor de asistență socială a persoanelor cu handicap
6.731.000 lei – produse lactate și panificație
906.000 lei – fructe în școli
23.283.000 lei – învățământul special și CJRAE – total, din care
- 20.374.000 lei – salarii, sporuri, indemnizații și alte drepturi salariale în bani stabilite prin lege, precum și contribuțiile aferente acestora
- 2.771.000 lei – cheltuieli cu bunuri şi servicii
- 138.000 lei – sume pentru aplicarea prevederilor Legii nr.85/2016
119.000 lei – cămine pentru persoane vârstnice
Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor: 284.605.000 lei în total
213.784.000 lei – finanţarea de bază a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat din care
- 194.208.000 – salarii, sporuri indemnizații și alte drepturi salariale în bani stabilite prin lege, precum și contribuțiile aferente acestora
- 19.576.000 lei – cheltuieli prevăzute la art.104 alin.2 lit.b) – d) din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011
1.785.000 lei – sume pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 85/2016
63.230.000 lei – drepturile asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizaţiile lunare
1.063.000 lei – finanțarea ajutorului pentru încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni şi combustibili petrolieri
76.000 lei – cămine pentru persoane vârstnice
951.000 lei – plata stimulentelor educaţionale acordate copiilor din familii defavorizate în scopul stimulării participării în învăţământul preşcolar
2.550.000 lei – drepturile copiilor cu cerințe educaționale speciale integrați în învățământul de masă
279.000 lei – acordarea suplimentului alimentar
Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor privind drumurile judeţene şi comunale: 9.445.000 lei
Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale: 46.449.000 lei
Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea învăţământului particular sau confesional acreditat: finanţare de bază pentru anul 2017 potrivit prevederilor Legii nr.1/2011: 167.000 lei în total total din care
- 144.000 lei – salarii, sporuri, indemnizații și alte drepturi salariale în bani stabilite prin lege, precum și contribuțiile aferente acestora
- 23.000 lei – cheltuieli cu bunuri şi servicii pentru întreţinerea curentă a unităţilor de învaţământ particular sau confesional acreditat
Numărul maxim de posturi finanţate pentru personalul neclerical angajat în unităţile de cult, pe anul 2017: 300
Pentru a face o comparație cu anul precedent, aici puteți vedea sumele atribuite la începutul anului 2016 județului Bistrița-Năsăud.
Precizările Ministerului Finanțelor:
Proiectul de buget pe anul 2017 este configurat pe un cadru macroeconomic cu o valoare a PIB de 815,195 mld. de lei șipe o creștere economică de 5,2%. Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,96% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,99% din PIB, cu încadrare în ținta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.
Veniturile bugetare proiectate pentru 2017 reprezintă 31,3% din PIB, fiind estimate la 254,717 mld. de lei. Cheltuielile bugetare sunt estimate la 278, 817 mld. de lei, ceea ce reprezintă 34,2% din PIB.
Pentru proiectul de buget pe 2017 au fost luați în considerare următorii indicatori macroeconomici: o inflație medie anuală de 1,4%, un câștig mediu salarial net de 2.274 lei și un curs mediu al euro de 4,46 lei. Se așteaptă o majorare a numărului de salariați de 4,3%, concomitent cu reducerea ratei șomajului înregistrat la 4,3% la finalul anului 2017.
Datoria guvernamentală, calculată conform metodologiei UE, este estimată la 37,7% din PIB, la un nivel sustenabil de sub 40% din PIB.
Proiectul de buget pe 2017 are următoarele direcții majore de acțiune: creșterea veniturilor populației, investiții sporite în infrastructură și reducerea taxelor.
Creșterea veniturilor populației își găsește concretizarea în creșterea salariului minim de la 1 februarie 2017 la 1.450 de lei, în creșteri salariale în educație, în sănătate și pentru alte categorii de angajați din sectorul public. De exemplu, personalul plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administrației publice locale beneficiază de la 1 februarie 2017 de o majorare salarială de 20%.
Tot atunci, crește cu 50% cuantumul brut al salariilor personalului din cadrul instituțiilor publice de spectacole sau concerte, indiferent de subordonarea acestora. Pensia minimă se majorează de la 1 martie de la 400 de lei, la 520 de lei. De la 1 iulie 2017, punctul de pensie va crește cu 9%, ajungând la 1.000 de lei. Studenții înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență, în instituțiile de învățământ superior acreditate, beneficiază de gratuitate la transport intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a. Cuantumul alocat pentru constituirea fondului de burse și protecție socială a studenților se stabilește la 201 lei/lună pe perioada derulării activităților didactice/student de la învățământul cu frecvență, fără taxă de studii. Vor fi scutite de impozit pensiile mai mici sau egale cu 2.000 de lei și va fi eliminată obligația pensionarilor de a plăti contribuții sociale de asigurări de sănătate.
La capitolul ,,Investiții” alocarea bugetară prevede investiții în infrastructură, sănătate, educație, agricultură, creșterea absorbției fondurilor europene, prin finanțarea unor proiecte prioritare care să conducă la realizarea unor rezultate concrete. Se estimează că investițiile vor reprezenta 4,2% din PIB, în creștere față de execuția pe 2016 care a fost de 3,9% din PIB.
Începând cu 1 ianuarie 2017, au fost promovate măsuri care să susțină investițiile prin aplicarea nelimitată în timp a facilității fiscale de scutire a impozitului reinvestit. Începând cu 1 februarie 2017, pentru susținerea mediului de afaceri prin încurajarea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor a fost majorată limita veniturilor realizate la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent de la 100.000 de euro la 500.000 de euro. A fost stabilită o cotă de impozitare de 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulți salariați și a fost eliminată cota de impozit de 2% pentru microîntreprinderile care au un salariat. Măsura vizează stimularea creării de noi locuri de muncă și așezarea echitabilă a sarcinii fiscale între microîntreprinderi. Reducerea taxelor s-a concretizat prin eliminarea celor 102 taxe. Continuă, astfel, procesul de simplificare a fiscalității și de debirocratizare început în ultimii ani, precum și alte măsuri fiscale care susțin mediul de afaceri, sectorul IMM – contributor de importanță strategică la creșterea economică și crearea de locuri de muncă.
Sectorul întreprinderilor mici și mijlocii va beneficia de finanţarea unor scheme de ajutor de stat având ca obiectiv dezvoltarea regională prin stimularea realizării de investiţii, creării de noi locuri de muncă, modernizarea sau dezvoltarea IMM-urilor, asigurarea unei dezvoltări economice durabile.
În 2017, Ministerul Apărării Naționale va avea un buget care reprezintă 2% din PIB.
Majorările salariale de anul acesta se regăsesc în creșterea bugetelor Ministerelor Educației Naționale, al Muncii și Justiției Sociale, al Culturii și Identității Naționale, dar și în cel al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Casa de Pensii are un buget mai mare cu 8% ca urmare a creșterii punctului de pensie, a pensiei minime și a scutirii de impozit și de la plata contribuțiilor la sănătate. Bugetul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale a fost suplimentat pentru proiecte pe fonduri europene și pentru capitalizarea Poștei Române cu 170 de milioane de lei.
Un obiectiv este fundamentarea bugetului pe bază de programe care va permite stabilitatea și predictibilitatea alocărilor bugetare. Va exista astfel o percepţie mai corectă, mai sistematică şi mai organizată asupra obiectivelor strategice şi a rezultatelor politicilor statului, o evaluare coerentă a felului în care s-au cheltuit banii publici în mod raţional și transparent pentru politici publice în interesul societăţii.
Pe cadrul bugetar al Uniunii Europene pentru 2014-2020, estimăm fonduri europene pentru politica de coeziune în valoare de 4,441 mld. de euro, iar pentru agricultură 1,18 mld. de euro pentru Programe Naționale de Dezvoltare Rurală și 1,8 mld. de euro pentru fermieri, în cadrul politicii agricole comune.
De ce sunt românii mai prosti ca alții si alocă 2% din PIB pentru apărare?
Doar pentru că asa vrea Donald Trump?
Cautati pe internet si o să vedeti ca aproape toate țările UE cheltuie 0,9-1,2% din PIB cu apărarea.
Răspunsul lor la solicitarea USA a fost……o să ajungem la 2% in decurs de 10 ani.
1% anul acesta, 1,1% la anul, 1,2% in 2019, 1,3% in 2020 etc.
In 2027 ajung si celelalte țări EU la 2%. De ce se grăbesc românii să fie primii care alocă 2% din PIB pt. apărare?
Aici e vorba de banii alocați județului, destui pentru a rămâne subdezvoltat în continuare. Pe principiul – una mie, una ție , două mie , nimic ție, două mie…Ăștia în nici o sută de ani ne-au jumulit mai abitir decât alții în o mie, dar ăsta-i un subiect extrem de complicat pentru vremurile în care trăim.