”Din păcate, nu s-a făcut nimic de peste 20 de ani în acest sens și sper să găsim înțelegere să facem aceste lucruri frumoase. Singurele investiții care s-au făcut au fost pe pâraiele necadastrate, prin acele proiecte pe care le-am implementat pe fonduri europene, ori pe apele cadastrate, care nu sunt în administrarea noastră, nu s-a făcut nimic”, a spus primarul comunei Romuli, Ioan Monița, care este și președintele interimar al ALDE Bistrița-Năsăud, referindu-se la apele de munte.
”Cel puțin noi, la Romuli, am solicitat Ministerului Apelor să ne dea în administrare apele din zona de munte fiindcă vrem să facem ceva în acest sens, niște cascade podite, vrem să regularizăm puțin albiile fiindcă se fac foarte puține în acest sens. Singurele investiții care s-au făcut – și mă refer acum la comuna Romuli – au fost pe pâraiele necadastrate, prin acele proiecte pe care le-am implementat pe fonduri europene, ori pe apele cadastrate, care nu sunt în administrarea noastră, nu s-a făcut nimic. Le-am solicitat ministerului, sper să găsim înțelegere și să redăm viața apelor de munte cu acele cascade podite care au rolul nu doar de protecție pentru păstrăvi, dar taie și unda de viitură. Din păcate, nu s-a făcut nimic de peste 20 de ani în acest sens și sper să găsim înțelegere să facem aceste lucruri frumoase”, a declarat Ioan Monița.
Primarul comunei Romuli, care deține păduri în Parcul Național Munții Rodnei speră că, în viitor, comunitatea sa va câștiga și bani de pe bursă.
”Sperăm să se facă conversia creditelor de carbon pentru proprietarii de păduri. E o aberație să dai credite de carbon poluatorilor și celor care fac efectiv retenție să nu le dai. Se pare că, într-adevăr, și la Bruxelles se lucrează foarte serios pe această temă, iar într-un viitor nu foarte îndepărtat vom avea posibilitatea ca proprietarii de păduri să iasă pe bursă cu creditele de carbon, cu conversia creditelor de carbon, ceea ce ar fi un lucru nemaipomenit”, a adăugat el.
În ce privește administrarea pădurilor de la noi, Monița a adăugat că se lucrează la o nouă strategie forestieră la nivel național: ”Poate cei mai buni specialiști din silvicultură au lucrat la Facultatea de Silvicultură din Brașov timp de vreo două luni la o nouă strategie forestieră în România, adaptată la realitățile momentului. După cum se știe, pădurile din România nu mai sunt doar în proprietatea statului. Jumătate dintre ele sunt proprietăți private și ale UAT și doar jumătate ale statului. Proiectul e foarte frumos și sper ca specialiștii – mă consider și eu un mic inginer silvic – să găsească și să găsim înțelegere la nivel de Parlament ca strategia să treacă. E o viziune schimbată asupra politicii forestiere din România”.
Reamintim că anul trecut, nemulțumiți că nu primesc despăgubiri de la stat și nici nu pot tăia pădurile pe care le au în proprietate, 22 de primari ai unor comunități care au în proprietate păduri pe raza Parcului Național Munții Rodnei și-au propus să facă în așa fel încât să scoată pădurile din parc.
Chiar Ioan Monița a spus că el și alți aleși locali, se gândesc să adopte hotărâri de consilii prin care să își scoată din Parcul Național Munții Rodnei pădurile pe care le au în proprietate. “E dreptul nostru să fim depăgubiţi cu contravaloarea masei lemnoase care rămâne pe picior şi nu se exploatează”, a spus acesta.
Argumentele primarului pro scoaterii pădurilor din Parcul Național Munții Rodnei sunt că: „Parcul Naţional Munţii Rodnei este constituit pe 96% din suprafaţă pe teritoriul şi pe proprietăţile unităţilor administrativ-teritoriale. Acolo nu a existat o pădure virgină, acolo este o pădure cultivată”.
Parcul Național Munții Rodnei este unul dintre cele 22 de parcuri naționale și naturale administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, cu o suprafață de 46.399 de hectare, din care 29.017 hectare reprezintă fond forestier.
Sursa foto: Albert Gavrilă
Adaugă comentariu