Doar 10 comune din județ trec testul reorganizării administrative

Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) reiterează nevoia urgentă de reorganizare administrativă a României, prin reducerea numărului de judeţe de la 42 la 15, având în vedere situaţia bugetară prezentată de Ministerul de Finanţe.  

Reprezentanţii CCIR fac un apel la autorităţile statului şi în ceea ce priveşte redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5.000 de locuitori, precum şi redefinirea noţiunii de oraş ca localitate cu cel puţin 10.000 de locuitori.

În această formulă, ar dispărea 48 de comune din Bistrița-Năsăud din totalul de 58, conform ultimelor date ale recensământului.

Au peste 5000 de locuitori următoarele comune: Dumitra – 5264, Feldru – 7368, Josenii Bârgăului – 5079, Lechința – 5469, Maieru – 7579, Nimigea – 5434, Prundu Bârgăului – 5924, Rodna – 6003, Telciu – 5498, Tiha Bârgăului – 6443

Conform CCIR, toate instituţiile publice deconcentrate trebuie să fie regrupate sub această nouă formă administrativă.

„Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), cea mai puternică organizaţie de promovare a mediului de afaceri şi principalul mediator dintre decidentul politic şi antreprenorii români, face un apel către autorităţile Statului Român cu privire la problema lipsei banilor de la bugetul de stat. CCIR îşi exprimă îngrijorarea faţă de situaţia bugetară prezentată de către Ministerul de Finanţe, context în care România riscă să piardă cele mai importante avantaje pe care le are: predictibilitatea şi fiscalitatea redusă”, se menţionează în comunicat.

Conform sursei citate, în împrejurările actuale, România nu mai este o destinaţie atractivă pentru investitorii străini din punctul de vedere al forţei de muncă calificate şi din cauza retrocedărilor făcute haotic.

Astfel, România s-ar putea afla în imposibilitatea de a oferi terenuri pentru deschiderea unor linii de producţie, mai ales în contextul în care multe afaceri şi-au început relocarea din Asia.

„Singura atractivitate pe termen mediu şi lung a României poate rămâne fiscalitatea redusă susţinută de predictibilitate. În această conjunctură complicată, CCIR consideră că există riscul ca prin adoptarea unor măsuri eronate în ceea ce priveşte acoperirea găurilor bugetare, mediul de afaceri să devină, dacă nu un ţap ispăşitor, atunci cel puţin o victimă colaterală”, se mai precizează în comunicat.

Reprezentanţii CCIR susţin că, acestui demers al Camerei Naţionale, „absolut necesar al reorganizării teritoriale urgente a României”, s-au alăturat mai multe organizaţii patronale şi asociaţii, precum: Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN), Federaţia Patronală din Industria Materialelor de Construcţii din România (PATROMAT), Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România (ANAT), Federaţia Operatorilor Români de Transport (FORT), Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV) şi Asociaţia Brokerilor din România.